Dimensiunea atacului, pe multiple direcții, indică dorința lui Vladimir Putin de a finaliza rapid operațiunile militare și de a prelua rapid controlul asupra țării.

Putem constata în acest moment un răspuns unitar pe frontul occidental, inclusiv din Asia (Australia, Japonia, Coreea de Sud). Mesajul principal fiind acela că “Rusia este făcută responsibilă pentru ceea ce se întîmplă acum”. Însă evoluțiile pun serios sub semnul întrebării eficacitatea impactului de a recurgere la declarații, diplomație și sancțiuni ca parte a reacției în fața unor astfel de crize sau împotriva unor state ca Iranul sau Coreea de Nord. Fără nici un efect, din punctul de vedere al rezolvării crizelor sau schimbării comportamentului respectivelor state. Pînă acum Vladimir Putin a reușit să marcheze succese pe teren, în Crimeea, Donbas, Siria, în ciuda criticilor, condamnărilor sau sancțiunilor occidentale.

În fond, întrebarea esențială este cea pusă într-un articol publicat recent în Foreign Affairs: “Ce se întîmplă dacă totuși Rusia cîștigă?”. Este clar că se va ajunge la o nouă cortină de fier în Europa, ca în perioada comunistă, dar este neclar cum va arăta arhitectura de securitate de pe continent într-un moment în care asistăm la ceea ce Emmnuel Macron descrie drept “un moment de cotitură în istorie Europei”.

De urmărit:

Care este capacitatea reală de rezistență militară a Ucrainei?  Este realist să fie avansată, așa cum am auzit în ultimele ore, ipoteza unui război de rezistență (ca în Afganistan) în cazul în care țara este ocupată complet de către Rusia? Ar putea fi luată în calcul, inclusiv din acest punct de vedere, (și ar mai conta?) livrarea de echipamente/efecte militare Ucrainei (care pînă acum au fost refuzate, din dorința de a nu-i irita pe ruși)?

O componentă importantă a atacului este și  partea de “cyberwar” în acord cu concepția de “război hibrid” elaborată în 2013 sub coordonarea de generalului  Valery Gherasimov. Poate fi vorba de atacuri care vizează website-uri guvernamentale, bănci, alte instituții cheie – mizînd în principal pe un sever impact psihologic dar și de unele mult mai grave care paralizează infrastructuri critice (transport, energie, etc). Astfel de atacuri ar putea viza nu doar Ucraina ci și țări din NATO care sprijină Ucraina, inclusiv Statele Unite.

Care va fi reacția Chinei? Beijingul spune pe de o parte despre respectarea “preocupărilor legitime de securitate ale tuturor părților”, o formulă care ia formal în considerație și interesele Rusiei. În același timp, China critică Statele Unite a căror comportament  “ar fi inflamat situația”. Avînd în vedere că nu suntem în situația unei intervenții militare occidentale directe în Ucraina posibilitatea unui atac în oglindă a Chinei în Taiwan nu pare neapărat probabilă. Pentru Beijing o instabilitate globală de o asemenea proporție ar putea fi prea mult. Însă într-o situație geopolitică atît de fluidă nimic nu poate fi exclus. O altă întrebare în acest context este dacă în discuțiile Putin – Xi Jinping de la Beijing, sau ulterior, liderul chinez a fost informat de către Putin asupra intențiilor sale?

În acest moment avem o condamnare generală din spațiul occidental, inclusiv din Japonia, Australia, Coreea de Sud. Este de urmărit cum vor reacția țări din afara spațiului occidental pe care le vizează direct propaganda rusă. Lucrurile sunt previzibile în cazul Cubei sau Venezuelei. Mai puțin clar este ce fel de reacții (sau lipsă de reacții) vor veni din alte părți: din Argentina sau Brazilia, de pildă.

Care va fi Impactul economic, de ambele părți? Sancțiunile nu vor avea efect asupra situației actuale dar ar putea conta mai mult pe termen mediu și lung. Chestiunea energiei este importantă acum (deja prețul barilului de petrol a trecut de $100 și nu este exclusă o oprire/ micșorare semnificativă a livrărilor de gaze naturale rusești) dar e de văzut și ce se va întîmpla în zona “tehnologiei”, luată în discuție în ceea ce privește sancțiunile (de exemplu blocare livrărilor de semiconductori – posibile dacă Statele Unite, Coreea de Sud și Taiwanul acționează concertat). Însă Rusia poate reacționa oprind la rîndul său livrările de metale rare.

Impactul în Europa în privința unui previzibil masiv flux de refugiați din Ucraina, între care majoritatea se vor îndrepta probabil către Polonia dar și către România.

Sursa ziaruldeiasi.ro