TRENDING
  • 18:29 » Al șaselea turist străin mort în Grecia. Germanul fusese dat dispărut duminică, după ce i-a dat un telefon îngrijorător soției sale
  • 18:19 » Cum a fost salvată o femeie după un grav accident de mașină?
  • 18:14 » Evaluarea Naţională 2024. Calendarul probelor. Peste 160.000 de absolvenţi de gimnaziu s-au înscris la examen
  • 18:09 » Coreea de Nord e furioasă că SUA ajută Ucraina și amenință: „Am putea ajunge la un nou război mondial”
  • 15:39 » Ce spun turiștii străini despre stațiunea Mamaia: „Am văzut foarte multe mașini luxoase. Muzica este puțin cam tare”
Daca ti-a placut, distribuie acum!

Asigurările, mai aproape de români printr-un nou proiect de informare a consumatorilor

UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, în parteneriat cu Digi24, lansează un nou proiect de informare, derulat sub egida „CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ”. Astfel, pe parcursul a trei emisiuni dedicate cu oamenii din asigurari și cu alți actori relevanți din viața publică, se identifică soluții și se evidențiază noi perspective în domeniul gestionării riscurilor.

DEZBATEREPERSPECTIVA EUROPEANĂ

Prima dintre aceste dezbateri îi are ca invitați pe reprezentanții EIOPA – Autoritatea Europeană de Supraveghere în Asigurări și Pensii Ocupaționale, ai Insurance Europe – Federația Asociațiilor Asigurătorilor din Europa, ai ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară, ai UNSAR – Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare și pe cunoscutul analist financiar Iancu GUDA.

Reluăm mai jos câteva dintre principalele declarații din această primă emisiune:

Petra HIELKEMA, Președinta EIOPA – Autoritatea Europeană de Supraveghere în Asigurări și Pensii Ocupaționale

  • Traversăm acum valul 4 al pandemiei. EIOPA continuă să monitorizeze piețele financiare din Europa. Trebuie să punem accentul și pe rolul pe care sectorul asigurărilor îl are în redresarea economică.

  • Legat de noile riscuri, vom pune accent în anii ce vor urma, mai ales în 2022, pe zona de finanțe sustenabile (ESG). Urmărim să integrăm finanțele sustenabile în întreaga activitate a EIOPA.

  • În ultimii doi ani, s-au făcut pași importanți din perspectiva digitalizării, dar această evoluție vine împreună cu o serie de riscuri cibernetice, asupra cărora va trebui să ne aplecăm. De asemenea, legat de această zonă, va trebui să existe strategii de subscriere a riscului cibernetice pentru ca economia să poată face față acestui risc, iar aici asigurătorii pot juca un rol pozitiv.

  • Protecția consumatorilor este în centrul preocupărilor noastre. Ne vom uita la valoarea oferită clienților în schimbul primelor de asigurare plătite. EIOPA a publicat un document în acest sens.

  • Un moment important anul viitor va fi introducerea PEPP – Pensii Personale Pan-Europene, produse digitale oferite consumatorilor care lucrează într-o țară europeană și care apoi se mută și care vor să economisească pentru pensia lor. Vom monitoriza cum se dezvolta această piață.

  • Directiva Solvabilitate II este o piatră de temelie pentru sectorul de asigurări, este esențială pentru o industrie puternică și rezilientă.

  • România este unul dintre statele membre care are o schemă de garantare foarte bună (FGA – Fondul de Garantare a Asiguraților). În acest sens, România este un exemplu – alte state nu au o astfel de schemă. Drept consecință, protecția oferită clienților diferă.

  • Prețul unei polițe de asigurare trebuie să reflecte riscurile asumate de către asigurător. Urmărim cu atenție dezbaterea națională pe această temă (legat de piața RCA și o posibilă plafonare a tarifelor – n. red.) și vedem cum va evolua. Este important să ne asigurăm că toți consumatorii primesc valoare în schimbul banilor plătiți, dar și că există concurență sănătoasă pe piață și nivelul primelor de asigurare stabilite de către companii reflectă un management corect al riscurilor. Toate acestea trebuie luate în considerare, ceea ce reprezintă o provocare.

Michaela KOLLER, Director General, Insurance Europe

  • La nivel european, prioritatea pentru industria de asigurări este modificarea Directivei Solvabilitate II (n.r. Solvency II). Dar sunt anumite elemente ce trebuie să fie ajustate, pentru a nu avea efecte negative, precum cerințele de capital excesive, printre altele. Comisia Europeana a făcut o propunere de modificare a Directivei Solvabilitate II care se îndreaptă în direcția potrivită – dar, chiar și în acest caz există spațiu pentru îmbunătățiri.

  • Vedem un rol clar pentru industria asigurărilor în zona ce ține de sustenabilitate, în reducerea efectelor de seră, prin investițiile făcute de asigurători și în adaptarea societății în acest sens.

  • Știu că după falimentul CITY Insurance s-a ajuns la o discuție îngrijoratoare privind plafonarea primelor RCA. Aceasta este o problemă mai veche, deoarece Comisia Europeană a început o procedură de infringement la adresa României în 2017. Știu că, acum, Comisia discută cu autoritățile române privind mecanismele de control al prețurilor (incluse în Legea 132/2017 – n.red.) și înțelegem că se fac pași în direcția rezolvării acestei situații. Deși nu sunt un purtător de cuvânt al Comisiei, dacă aceste discuții nu vor fi rezolvate în sensul dorit, înțelegem că există opțiunea și posibilitatea ca acest caz să fie transmis mai departe Curții Europene de Justiție.

  • Asigurătorii trebuie să se afle în poziția de a stabili primele de asigurare la un nivel care să poată permite plata daunelor viitoare și să își îndeplinească toate obligațiile. Dacă primele nu sunt aliniate riscurilor, avem o provocare ce ține de Directiva Solvabilitate II.

  • Mecanismele de plafonare a prețurilor nu reprezintă un semnal care să îi motiveze pe asigurători să intre într-o piață.

Cristian ROȘU, Vicepreședinte Sectorul Asigurări-Reasigurări, ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară

  • După primele 3 trimestre ale acestui an avem prime brute subscrise de 9,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 15% față de anul anterior. Discutăm de anii 2020 și 2021, marcați de pandemie, în care foarte multe afaceri, societatea româneasca în general a fost afectată de multe constrângeri.

  • Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creștere de peste 20% față de anul 2020 a primelor brute subscrise, o rată de creștere foarte importantă, în condițiile în care în fiecare an am avut creșteri de doar 8-10%. Acest fapt arată că, în profunzimea activității de asigurări, atât asigurătorii, cât și brokerii au fost mai aproape de nevoile clienților, dar și aceștia – persoane fizice, juridice, consumatorii – au conștientizat că este necesară acoperirea unor riscuri.

  • Asigurările de viață sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât și pentru economie. Au crescut cu 22% în primele nouă luni ale anului. Vedem ce înseamnă această zonă a asigurărilor de viață în țările occidentale, la care ne place să ne raportăm, acolo unde reprezintă peste 60% din totalul pieței de asigurări.

  • Prin asigurările de viață sunt cumulate sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze. Să ne gândim ce ar înseamna ca din cele 10 miliarde de lei, la cât a ajuns piața de asigurări în primele noua luni, să fi avut 60% asigurări de viață (și nu circa 20%, la cât se situează în Romania acest procent – n. red.). Asta ar fi îsemnat ca peste 6 miliarde de lei, deci circa 1,2 miliarde euro, să fi fost reinvestiți în economie.

  • Asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină și să sprijine sistemul sanitar românesc. Prin anumite discuții cu diferiți factori decidenți, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite și în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanța. Este nevoie de surse de finanțare suplimentare, precum asigurările voluntare de sănătate.

  • Frecvența accidentelor din România, de 6%, este probabil cea mai mare din Europa. Noi deschidem anual peste 400.000 dosare de daună, deci sunt peste 400.000 accidente. Ce ar înseamna să ajungem la sub 300.000? Prețurile la asigurări nu mai cresc, ba mai mult, scad.

Adrian MARIN, Presedinte, UNSAR

  • Am constatat, prin cercetările sociologice pe care le realizăm, interesul în creștere pentru asigurări. Astfel, 42% dintre români sunt mai interesați, ca urmare a pandemiei, de asigurările de sănătate. Acest procent era de 28% în 2020. Totodată, avem un procent de 30% în ceea ce privește asigurările de viață pentru șomaj și preluarea temporară a ratelor, față de 23% în 2020.

  • Dacă ne uităm la riscurile de care se tem românii: 67% se tem de o criză economică. Vorbim, desigur, de o Românie în care incendiile și accidentele auto sunt în prim-plan și, deci, reprezintă o îngrijorare. Evident că noi trebuie să mapăm aceste lucruri ca industrie și să vedem cum putem să preluăm aceste temeri.

  • Printre provocările pieței, vorbim de indicatorii tehnici care sunt sub presiune pe segmentul RCA. Până acum, datele oficiale arătau că rata daunei depășește 100%, însă la aceasta trebuie adaugate cheltuieli de achizitie și administrare, taxe la Fondul de Garantare, Fondul Național de Protecție, impozite și taxe etc. Toate astea au o pondere importantă și tot ce depășește 100% înseamnă pierderi, deci segmentul RCA este puternic sub presiunea profitabilității. O altă provocare este frecvența accidentelor rutiere.

  • Am văzut, nu de mult, un proiect de lege care din nou aduce în discuție plafonarea tarifelor RCA la nivelul tarifului de referință calculat prin intermediul ASF. Este o îngrijorare pentru că, în condițiile în care nu am rezolvat un infringement (Legea 132/2017 – n.red.), venim cu unul nou și riscăm ca acestea să se suprapună.

  • Când vorbim despre o Românie asigurată, vorbim, în primul rând, despre orientarea către client. Ne uităm apoi la digitalizare și sustenabilitate. Vorbim despre soluții de asigurare pentru sprijinirea PNRR – căci este o mare oportunitate să avem aceste investiții în România. Vorbim de promovarea conceptului de risk management în mediul de business, de reducerea deficitului de protecție privind asigurările de viață, sănătate și locuințe. Credem că și la asigurările de sănătate, cu un cadrul fiscal adecvat și unul bine pus la punct la nivel de organizare, lucrurile pot sta cu totul altfel. În plus, suntem o țară agricolă și nu vedem de ce nu am dezvolta acolo prin produsele noastre. Nu în ultimul rând, vorbim despre educație financiară, unde îmbunătățim continuu platforma Asiguropedia.ro.

Iancu GUDA, Analist financiar

  • Vedem în jurul nostru oameni care suferă o scădere drastică a standardelor de viață atunci când se materializează un risc despre care credeau că nu li se poate întâmpla. El se întâmplă. Sperăm, ne rugăm, dar ne asigurăm?

  • Prin intermediul asigurărilor de viață, piața de capital se dezvoltă, statul se dezvoltă. Companiile pot cumpăra obligațiuni de stat, bani cu care se pot finanța investiții, se fac autostrăzi, scad accidentele rutiere. Atunci se regleaza într-un mod sustenabil și natural și aceste deficite.

  • Noi, ca populație, avem un deficit de protecție – o vulnerabilitate. Cum o gestionăm? Asigurându-ne, de o maniera în care ce facem noi pentru binele nostru are și efecte pozitive asupra societății.

  • Cred că trebuie să învățăm și să ne dezvoltăm, astfel încât România să fie mai puțin vulnerabilă, mai prosperă. Am văzut un grafic interesant. Pentru cele mai sărace țări din lume diferențele în educație financiară nu se vedeau imediat și în prosperitate. Însă, în țările mai puțin bogate, dar care au o avuție, pe măsură ce creștea educația financiară, urca și prosperitatea. România era fix la mijloc, iar concluzia este că noi, privind spre viitor, putem prospera, ca națiune, iar asta și prin creșterea educației financiare.

  • Avem 90% din avuția poporului în imobiliare și depozite bancare. Banii nu se mișca și nu ne asigurăm la nivelul la care ar trebui să o facem. De acolo și economia este plafonată.

  • Trebuie să mișcăm banii, să-i investim diversificat, să ne asigurăm, să deblocăm banii din cărămizi, din depozite, pentru a se duce în economie, să multiplice și mai mulți bani.

  • Educația financiară necesită schimbare de generații, mulți ani, așa că autoritățile, guvernul, trebuie să intervină cu măsuri, să accelereze mișcarea banilor, să discute măsuri de stimulare, facilități fiscale etc. – pentru a încuraja populația ca, prin acești stimuli, să se asigure.

Sursa: Digi24


Daca ti-a placut, distribuie acum!
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

Facebook
Închide
Închide