În cadrul controlului desfășurat anul trecut, au fost vizitate  colaborarea interinstituțională a instanțelor de judecată cu principalii actori ai sistemului judiciar (parchet, barouri, servicii de probă, expertiza judiciară), dar și situația managementului instanțelor.

Inspectorii judiciari au verificat, din perspectivă menționată, procurorii de la Direcția Națională Anticorupție (DNA), de la Parchetul General, de la DIICOT, și pe cei de la celelalte parchete din țară,  informează  Mediafax.

De asemenea, pe lista inspectorilor s-au aflat și tribunalele și curțile de apel din țară și din Capitală. Cele mai multe nemulțumiri constatate au fost cele semnalate de către avocați, care acuză judecătorii de comportament ce contravin regulamentului.

În privința deficiențelor și a vulnerabilităților identificate la DNA – structura centrală, reprezentanții instituționale au precizat că judecătorii și procurorii de caz au o relație bună în general, însă aceștia au subliniat cazul unui judecător care a avut o atitudine “tendențială” față de activități instituționale anticorupție .

“DNA a precizat că, din perspectiva conducerii procesului de către judecător de caz, cooperare dintre procurorii direcției și judecătorului de caz a fost o pozitivă, cu o singură excepție privind-o pe doamna judecător … de la Curtea de Apel București, cu referire la care procurorii de ședință au sesizat modalitatea tendențială în care conduce ședințele de judecată, atitudinea față de aceștia și afirmațiile referitoare la activitatea Direcției Naționale Anticorupție, astfel că i sa solicitat în repetate rânduri să se abțină ori au fost formulate cereri de recuzare împotriva sa “ , se arată în raportul întocmit în urma verificărilor.

Procurorii DNA au mai solicitat, pentru colegii de la Constanța, să-i ofere un birou mai mare în cadrul Curții de Apel din acel oraș, întrucât este disponibil la acest moment sunt dimensiuni reduse (2,5 metri X 4 metri).

“Procurorii de știință ai DNA Constanța ar avea nevoie să beneficieze de un birou la nivelul instanței, cu acces la internet și la sistemul informatizat ECRIS, pentru verificarea cu celeritate a situației dosarelor care au ca obiect infracțiuni de corupție, dar și pentru acces la practică judiciară în materie. Sa menționat că, în prezent, se ajunge Ia situația în care, într-un birou dotat cu cinci pupitre, să fie, simultan, șapte procurori, situație în care pregătirea ședințelor de judecată este îngreunată “ , mai arată documentul Inspecției Judiciare.

Avocații, veșnicele nemulțumiri la adresa judecătorilor

La Curtea de Apel București, avocații sunt nemulțumiți de numărul mic de judecători, raportat la numărul mare de dosare (fiecare complet ocupându-se de circa 120 de dosare), ceea ce face ca ședințele de judecată să se încheie în jurul orei 20:00 .

De asemenea, o judecătoare de la Judecătoria Cornetu (Ilfov) e acuzată că solicită avocați din oficiu cu puțin timp înainte de termen. În această situație, avocatul nu are timp să ajungă la instanță și nici nu poate studia dosarul pentru o apărare cât mai bună.

Inspectorii judiciari au mai fost informați cu privire la seria de nereguli ce se petrec în spatele ușor instanței, precum:

► avocații nu mai sunt luați cu prioritate la începutul ședinței de judecată;

► refuzul constant, sub pretextul celerității, de acordare a unor termene în vederea pregătirii apărării sau pentru angajarea de avocat;

► refuzul de acordare a dosarelor studiului la bară, ceea ce pune avocatul în imposibilitate de a avea cunoștință imediată, de ultimul act de procedură administrat în cauză;

► aplicație discreționară de amenzi judiciare unor avocați care au anunțat în prealabil că au proces în sala alăturată și care nu s-au putut prezenta din acest motiv obiectiv;

► cenzurarea nejustificată a onorariilor de avocat;

► comportamentul necorespunzător în instanță a unor magistrați care au un limbaj nepolitic și nepotrivit la adresa justițieiibililor și a avocaților; rigiditatea excesivă a magistraților, după intrarea în vigoare a noilor coduri, care se manifestă atât în ​​procedura obișnuită, dar mai ales cu privire la administrarea probelor în căile de atac.