Radu Cosma, director Direcţia proiecte pentru diaspora şi comunităţi istorice, Departamentul pentru Românii de pretutindeni a subliniat faptul că Diaspora ar trebui privită ca o a doua Românie, din moment ce numărul celor plecaţi în afară sporeşte de la un an la altul.

“Vorbim despre o a doua Românie care include comunităţile istorice din Ungaria, Ucraina, Serbia, Macedonia, Grecia dar si diaspora cu un fenomen pe care nu îl cunoşteam până în 1990. Din relatările celor mai în vârstă care au părăsit România din cvasimotive, în special motive politice, comunităţile româneşti din diaspora erau unele puţin numeroase dar consistente şi coagulate. Era foarte mare accent pus pe calitate, pe elite, pe o viaţă intelectuală consistentă. Iar după ’90 suntem martorii unui fenomen îngrijorător al migraţiei economice, în sensul că România a ajuns, după unele cifre şi estimări conform Ministerului de Externe, peste 5,7 milioane de români plecaţi din ţară. Având în vedere că sunt şi români proveniţi din spaţiul ex-sovietic care au primit cetăţenie română, dar şi cetăţeni români care domiciliază în state din Occident fără documente legale, ajungem la o cifră mult mai însemnată.”, a transmis acesta.

Val Vâlcu a venit cu completări: “În 2002-2003, când acest fenomen a impactat masiv societatea românească, autorităţile se bucurau. Veneau bani în ţară. Se vorbea deja despre remitenţe, despre banii pe care aceşti concetăţeni îi trimiteau familiilor din ţară care echilibrau deficitul bugetar şi întăreau leul.”

Radu Cosma: “În primul moment ne bucurăm, după care suntem puţin buimaci şi ne întrebăm ce facem cu libertatea.”

Ce soluţii au găsit alte state pentru diaspora
Acesta a vorbit, printre altele, şi despre soluţiile pe care alte state, cum ar fi cel maghiar, le-au găsit pentru a-şi ţine comunitatea de peste graniţe mai aproape şi diferenţele majore atunci când vine vorba de eforturile României în acest sens:

“Din toate analizele, şi aici e vorba de studii sociologice, aflăm ce politici putem noi să propunem pentru a fi mai aproape de România. Iar din toate cercetările pe care le avem ne-am dat seama că nu se vor întoarce toţi românii în ţară. Dar s-au creat fluxuri de comunicare, s-au creat punţi de comunicare între comunităţi şi ţară. A-ţi adapta politicile în raport cu nevoile românilor de peste hotare înseamnă să ai o abordare foarte apropiată de aceştia. Nu vorbim de politici făcute-n eprubetă într-un laborator care n-are tangenţă cu realitatea ci ne referim la adaptarea acestor politici la statul român. Avem de învăţat foarte mult de la state cu o bogată experienţă în domeniu: Irlanda, Israel, Polonia, Ungaria. Spre exemplu, Ungaria, în 2018, doar în Ardeal au finanţat din surse publice 148 de milioane de euro pentru o populaţie de 1,5 milioane maghiari. Cam 100 de euro per capita. Ce face statul român? 2 lei de român! Bugetul Departamentului pentru românii de pretutindeni la început de an a fost de 13 milioane de lei, însemnând aproximativ 2 lei de român raportat la cifrele oficiale.

Comparaţia cu statul maghiar e ca şi cum un copil joacă fotbal iar altul de-abia începe să meargă. Încercăm să câştigăm teren din mers astfel încât să avem o abordare inteligentă şi să ajungem exact în zonele de care avem nevoie. Ştiţi foarte bine, dacă mergeţi prin ţară, că foarte multe locuri de muncă sunt ocupate, în prezent, de sezonieri care vin din Asia. Este un fenomen normal, natural, dar am dori ca muncitorii să vină din state europene, sunt buni profesionişti, antreprenoriatul se poate dezvolta iar totul începe cu acest pas: să fim aproape de români, să avem politici concrete astfel încât să se simtă apropiaţi de statul român.”

“Românii uitaţi”
“E o sintagmă pe care o tot auzim şi pe care încercăm să o facem uşor uşor să rămână în domeniul dezbaterilor politice. Dar din punct de vedere al departamentului nostru, noi ne considerăm în neocortexul guvernamental un generator de politici şi un agregator de programe, astfel încât ele să fie adaptate nevoilor comunităţii româneşti, oriunde s-ar afla românii”, a concluzionat Cosma, în cadrul dezbaterii Cultura de Acasă! Românii, încotro?, organizată de DC MEDIA GROUP.

Reamintim că în aprilie 2011, în Parlamentul României s-a constituit Comisia pentru Românii de pretutindeni. Comunitatea românească din Spania se află începând din anul 2013, pe un trend de scădere. Factorul principal care a determinat scăderea, a fost rata somajului istorică înregistrată în urma crizei din 2008. Criza economică provocată de pandemia de coronavirus (COVID19) a închis peste un milion de locuri de muncă în primul trimestru din 2020.

sursă:dcnews.ro