Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul de „majoretă” este definit ca fiind „fiecare dintre tinerele care, îmbrăcate în uniforme asemănătoare celei de toboșar, preced o defilare, deschid un spectacol, susțin o echipă sportivă etc., executând în ritmul muzicii pași de dans sau figuri de jonglerie”.

Cei care îl practică spun că majoreta (n.n. – cheerleader în engleză) a trecut demult de la simplul statut de fată legată de o fanfară militară, iar practicarea lui se află la granița între gimnastică și artă. Practic, majoreta este mai mult decât un sport, este un mod de viață.

Este o modalitate de a te vedea într-un fel anume, de a-ți construi abilitățile fizice și de a te prezenta într-o lumină pozitivă. În plus, este vorba și despre munc în echipă, despre memorare și instruire. O majoretă este un sportiv, un prieten și un model pentru cei din jur. Într-un cuvânt un LIDER!

Acest sport constă în mișcări de dans combinate cu elemente de acrobație în timpul cărora se strigă diverse scandări rimate cu care sunt încurajate echipele favorite.

Prin manifestările fizice și vocale, majoretele îi distrează pe spectatorii prezenți la competițiile sportive, care, de obicei, sunt altele decât fotbal. Noţiunea de „majoretă” este strâns legată de fotbalul american, dar poate fi întâlnită și la baschet, însă nu și la fotbal.

Scurtă istorie a majoretelor

Dansul de majorete datează cel mai probabil din Franța secolului al XVIII-lea. Primele majorete au fost bărbați. Aceștia erau militari care dansau pe muzica interpretată la instrumente de percuție, jonglau cu steagurile medievale și cu armele din dotare și executau o succesiune de rostogoliri, sărituri și piruete spectaculoase.

Mai târziu, trupele de marș franceze care participau la paradele militare erau conduse de un dirijor al orchestrei, denumit tambur major. Acesta era purtătorul unui baston special, iar prin mișcările pe care le executa, jongleriile, ritmul, direcția de deplasare a formației și ordinea pașilor de dans.

La sfârșitul secolului al XIX-lea, tamburul major a fost înlocuit de un grup de fete, denumite majorete. Dotate cu bastoane și steaguri, acestea erau îmbracate în uniforme și executau diferite mișcări în pas de dans, preponderent marș, și schimbări de formație.

Primul regulament al majoretelor a apărut în 1960, în Franța. Acesta stabilea criteriile privind uniforma, ținuta, modul de desfășurare a spectacolului, alcătuirea echipelor, precum și clasificarea pașilor de dans executați de majorete. În 1990 a fost constituită Asociația Europeană de Majorete din care face parte și România.

Bastonul este un accesoriu format dintr-o tijă metalică prevăzută cu două capete din cauciuc. Mânuirea acestuia permitea executarea unor jonglerii spectaculoase.

Cu timpul, pentru a diversifica reprezentațiile, au fost introduse și pompoanele ca accesoriu folosit în timpul dansului. Aceștia erau confecționati din ață, plastic sau rafie și, deși nu erau la fel de spectaculoși ca bastonul, îi permitea majoretei să execute figuri mai diversificate și mișcări de grup de mare efect.

În zilele noastre, majoretele au devenit o entitate separată de orchestră, având propriile asociații, competiții, regulamente și, nu în ultimul rând, un număr foarte mare de sportivi practicanți, atât fete, cât și băieți.

20 de curiozități despre majorete

1. Primele majorete din SUA au fost organizate de un anume Thomas Peebles, absolvent al Universității Princeton. Se spune că acesta s-a mutat în Minnesota unde a promovat ideea de majoretă într-un cadru organizat pentru a susține echipa de fotbal american a Universității din Minnesota care traversa o perioadă nefastă, cu multe înfrângeri.
2. La 2 noiembrie 1898, la meciul de fotbal american dintre echipele universităților Princeton și Minnesota, șase majorete băieți au distrat spectatorii pentru prima dată. Acela este considerat momentul nașterii majoretei tradiționale.
3. Prima scandare a fost atunci „Rah, Rah, Rah! Ski-u-mah, Hoo-Rah! Hoo-Rah! Varsity! Varsity! Varsity, Minn-e-So-Tah!”.
4. În 1903, frăția „Gamma Sigma” a fost prima care a avut un grup de majorete băieți.
5. Femeile s-au alăturat echipelor de majorete în 1923, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial a început tranziția către echipele formate majoritar din majorete fete.
6. Celebrele pompoane au fost inventate în anii 1930.
7. În momentul de față există aproximativ 7,5 milioane de majorete în 116 țări, între care și România. Jumătate dintre acestea (3,8 milioane) se flă în SUA.
8. 97% dintre majorete sunt femei. Cu toate acestea, aproape 50% dintre majoretele din cadrul colegiilor americane sunt bărbați.
9. 80% dintre școlile din SUA au echipe de majorete.
10. Cel mai popular sport în rândul majoretelor este fotbalul american. Acesta este urmat de baschet.
11. 12% dintre majorete au vârste cuprinse între 5 și 13 ani, iar 12% sunt dansatori.
12. 62% dintre majorete sunt implicate într-un al doilea sport .
13. Aproximativ 98% din majoretele de sex feminin sunt foste gimnaste. Spre comparație, doar 20% dintre majoretele băieți sunt foști gimnaști.
14. În 1983, postul de televiziune ESPN a fost primul care a difuzat concursul național de majorete pentru liceele din SUA.
15. La Universitatea din Kentucky, înălțimea medie a majoretelor este de 1,52-1,55 metri, iar greutatea medie este de 45 de kilograme.
16. În medie, o echipă de majorete este alcătuită din 18 fete, iar vârsta medie este de 15 ani.
17. Cele mai frecvente accidentări în rândul majoretelor sunt fracturile de brațe și picioare și buzele sparte. Cele mai multe accidente se întâmplă în timpul piramidelor.
18. Trei foști președinți americani au fost în tinerețe majorete: George W. Bush, Dwight Eisenhower și Franklin Roosevelt.
19. Capitala americană a majoretelor este statul Texas. Echipa de majorete a clubului de fotbal american Dallas Cowboys a fost prima din NFL (liga profesionistă americană).
20. În 1991, o femeie din statul Texas a încercat să angajeze un asasin pentru a o ucide pe mama unei rivale de-ale fiicei ei astfel încât aceasta să poată intra în echipa de majorete pentru un concurs național.

sursa: libertatea.ro