„E de rău războiul. Ucrainenii au fugit, iar noi i-am primit, așa cum spune legea. I-am cazat aproape, la Congaz. Găgăuzii au fost deschiși. I-au luat acasă la ei. Alții s-au reunit cu rudele din Ucraina. Nu pot să zic de tensiuni între noi și refugiații ucraineni. Și la mine acasă a venit o familie din Kiev”, povestește viceprimarul din Comrat, un oraș cu 20.000 de locuitori, devenit capitală a regiunii autonome Găgăuzia.
De la începutul războiului, Moldova a primit cel mai mare număr de refugiați raportat atât la numărul de locuitori, cât și la dimensiunea economiei. Peste 100.000 de ucraineni au decis să rămână pentru moment în toată Republica Moldova, inclusiv în locuri precum regiunea autonomă Găgăuzia ori cea separatistă Transnistria.
Unii dintre ei au găsit o siguranță nesperată în două regiuni rusofone, în care oamenii nu se sfiesc să-și afișeze apropierea de Rusia, fie că e vorba de panglica lui Sf. Gheorghe ori de steaguri rusești fluturând în parbrizul unei veșnice mașini Lada.
În Găgăuzia, cei mai mulți refugiați ucraineni au trecut prin două centre amenajate pe două străzi, una care poartă numele lui Vladimir Ilici Lenin, iar cealaltă e numită după soția liderului bolșevic, Nadejda Krupscaia.
Reporterii Libertatea au poposit în curtea unei grădinițe din localitatea găgăuză Congaz, undeva la vreo 20 de kilometri de capitala regională Comrat și la tot cam atâta distanță de cel mai apropiat sat din regiunea Odesa.
Strada e Lenin, iar copiii dintr-un grup de 43 de refugiați ucraineni se aleargă de zor în jurul unei statui sclipitoare care-l înfățișează pe primul lider al Uniunii Sovietice. Sunt prea mici ca să știe zilele când asemenea statui decorau piețele multor orașe ucrainene din estul și sudul țării, înainte de Euromaidan. Acum mamele lor sunt mulțumite că pot trăi în pace, chiar și la umbra unui Lenin din ipsos vopsit.
În cursul actualului război, câteva statui ale lui Lenin au fost ridicate de ruși în orașe din estul și sudul Ucrainei. De exemplu, în regiunea Herson, forțele ruse au ridicat statuia lui Lenin în fața primăriei unui oraș ocupat de ei. De partea cealaltă, la Kiev și în mai multe localități din vestul țării, ucrainenii duc un proces de „derusificare”, prin distrugerea monumentelor sovietice sau schimbarea denumirii străzilor care amintesc de liderii comuniști sau chiar de scriitorii ruși.
sursa: libertatea.ro
Input your search keywords and press Enter.