BREAKING NEWS
  • 23:25 » O femeie de 35 de ani a căzut secerată pe stradă, în timp ce își ducea copilul la școală. A fost transportată la spital în comă
  • 23:23 » Dosarul Caracal | Gheorghe Dincă a fost CONDAMNAT la 30 de ani de închisoare pentru ororile comise
  • 23:21 » Ce nu mai voie să faci în Sectorul 6 al Capitalei. Amenzile sunt mari
  • 22:25 » Simona Halep nu se mai ascunde. Cu cine s-a afișat sportiva în plină zi. Toni Iuruc e istorie
  • 22:23 » O nouă moarte suspectă în Rusia. Aliatul lui Putin „a căzut de la mare înălțime”
Daca ti-a placut, distribuie acum!

Creșterea salariului minim, o idee proastă: ce nu înțelege majoritatea românilor

Probabil că nu există vreun angajat în această lume care să fie pe deplin mulțumit de nivelul său salarial și care să nu își dorească să primească mai mulți bani pentru munca pe care o prestează. Ei bine, aceasta se dovedește a fi o idee păguboasă, chiar dacă, aparent, mai mulți bani pot fi asociați la nivel de concept cu un trai mai îndestulat.

În România avem aproximativ 1,9 milioane de oameni remunerați oficial cu salariul minim pe economie, de 2.550 de lei net, respectiv 1.500 de lei bani în mână.

Ei bine, e evident că din acești bani nu poți reuși să acoperi cheltuielile unui trai decent. În ultimele luni, când inflația a explodat de-a binelea, viața a devenit complicată din perspectivă economică inclusiv pentru românii care au salarii de trei ori mai mari. Poverile financiare sunt tot mai greu de suportat, cu precădere din cauza creșterii costului cu facturile și mâncarea.

În acest context, angajații cu salariul minim e firesc să ceară creșteri, e normal să-și dorească bani mai mulți, dar ceea ce nu știu ei este că aceste majorări le pot aduce mai multe necazuri decât bucurii.

Chiar dacă vei vedea pe fluturașul de salariu mai mulți bani, îi vei pierde înzecit sub alte forme. Despre asta vom discuta în rândurile ce urmează, fără a dori vreo clipă să milităm în vreun fel pentru păstrarea salariilor neatinse. Din contră! Promovăm niște efecte ale realității economice de care trebuie să se țină cont, atunci când se iau decizii de tipul majorării salariului minim pe țară, tocmai pentru ca firmele, economia națională și angajații să aibă de câștigat cu adevărat!

Acestea fiind spuse, notăm în primul rând faptul că o creștere forțată a nivelului salariului minim pe țară lovește, în primul rând, firmele. Mediul privat deja se confruntă cu probleme economice. Crizele din ultimele luni și-au spus și aici cuvântul. Au crescut cheltuielile, utilitățile sunt din ce în ce mai scumpe, iar pentru unele companii, recentele modificări fiscale sunt adevărate pietre de încercare.

Atunci când salariul minim crește, cresc și contribuțiile la stat. Statul deja înghite aproape jumătate din banii pe care o firmă îi scoate din buzunar pentru un angajat. Din cei 2.550 de lei brut, angajatul rămâne cu doar 1.540 de lei. Restul banilor merg la stat. Ne gândim că se strâng sume frumoase de bani, de la aproape 2 milioane de angajați cu venitul minim pe țară, dar nu despre asta este vorba. Ceea ce trebuie scos în evidență este gradul mare de taxare și impozitare pe muncă.

Omul de rând, care se trezește dimineața pentru a merge la muncă ajunge să facă aproape jumătate-jumătate salariul cu statul, la final de lună. Este împovărător să achiți procente atât de mari. Pe de-o parte, salariatul muncește pentru a da bani la stat și rămâne și el cu o mică parte, pe de alta, pe umerii firmei apasă responsabilități fiscale și financiare care adesea îi determină pe unii manageri să aleagă să pună lacătul pe ușă și să se lipsească de business, iar pe unii îi aruncă direct în insolvență sau faliment!

Prin urmare, creșterea salariului minim pe țară amplifică cheltuielile companiilor, iar angajatului i se impozitează banii în plus, la el ajungând doar o mică parte din sumă.

Deși toți angajații vor salarii mai mari, puțini știu că banii vin la pachet cu multe probleme

„Din punct de vedere social, salariul minim reprezintă un instrument util pentru îmbunătățirea standardului de viață și a echității sociale, însă constituie o presiune suplimentară pentru firme, din considerente legate de corelarea cu ritmul productivității, cu competitivitatea și cu ocuparea.

Unul dintre argumentele contra majorării salariului minim este acela că generează creşterea veniturilor pentru cei mai puţin productivi lucrători sau pentru cei în rândul cărora productivitatea a crescut insuficient. Totuşi, relaţia dintre salarii şi productivitate nu trebuie privită numai unilateral, într-un singur sens, ci şi dinspre venituri către eficienţa muncii, precum consideră şi teoria salariilor de eficiență.

Această se bazează pe prezumția că firmele angajatoare pot alege voluntar să plătească un salariu mai mare comparativ cu echilibrul concurențial pentru anumite categorii de salariați (…)

Se presupune că productivitatea este endogenă în procesul de producție, astfel că poate fi stimulată în cazul respectivilor lucrători – știind că salariul este superior pieței, aceștia muncesc mai mult, sunt interesați să se perfecționeze profesional, să lucreze pe termen mai lung în cadrul firmei și să-și mențină statutul salarial”, potrivit autorilor ‘Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?’ (…), Socol Cristian si Marinas Marius.

De asemenea, mai notează autorii citați, „primele estimări econometrice privind impactul salariului minim asupra ocupării au evidențiat că salariul minim are un impact negativ asupra ocupării şi forţei de muncă pentru toate grupele de vârstă incluse în cadrul studiului. Ȋn general, persoanele tinere şi cele slab calificate sunt cele mai afectate de majorarea salariului minim, deoarece sunt remunerate la un nivel apropiat de acesta”.

 

Pentru a ne face o idee despre efectele generale ale majorării salariului minim, să ne aplecăm asupra unei analize statistice realizată de BNR privind comportamentul firmelor pe piața muncii, ca urmare a majorărilor succesive ale salariului minim, iar principalele concluzii au fost următoarele:

– Creșterea salariului minim a generat o majorare redusă a salariului mediu brut, deoarece o parte dintre firme au majorat și salariile unor categorii de salariați care câștigau mai mult decât nivelul minim
– Majorarea proporției salariului minim în salariul mediu poate reprezenta o barieră de intrare pe piața muncii pentru categoriile de angajați vizate de legislația respectivă – lucrătorii cu calificări reduse sau cei fără experiență
– Impactul salariului minim este resimțit mai degrabă la nivelul IMM din sectoare de activitate în care cel puțin 40% dintre salariați sunt plătiți la nivelul minim; reducerea CAS a compensat efectele primelor majorări ale salariului minim asupra costurilor salariale ale firmelor

Majoritatea companiilor au afirmat că vor reacționa la creșterea salariului minim prin creșterea prețurilor și prin limitarea angajărilor viitoare de personal.

Situația s-a complicat 

Parlamentul European tocmai a adoptat directiva privind instituirea salariului minim european, la nivelul de 50% din nivelul salariului brut pe țară. În linii mari, ne spun oficialii, acest lucru înseamnă că salariul minim net în România crește de la cca. 1.500 de lei, la aproximativ 2.000 de lei, bani în mână!

”Salariul minim statuează un principiu destul de clar: dacă munceşti, ar trebui să ai suficienţi bani ca să ai un trai decent. Prin urmare, salariul minim european e acel salariu care să-ţi ajungă să nu mori de foame. Deci trecem de la o decizie arbitrară, în care politicienii spun că mai dau 100 de lei, la un sistem automat. În România, avem aproape 2 milioane de oameni care trăiesc din salariul minim şi abia îşi duc viaţa de la o lună la alta. E important să ştie că dacă va exista inflaţie, deci va fi afectată puterea de cumpărare, datorită directivei europene, salariul minim va creşte cu rata inflaţiei. Iar dacă va exista creştere economică, de asemenea, salariul minim va creşte.

Ţinta pe care o avem în directivă e ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu brut. Aşadar, salariul minim european ar trebui să aducă o creştere de cel puţin 500 şi ceva de lei salariului minim naţional. Evident, a avea o astfel de creştere dintr-o dată, abrupt, ar fi o dificultate destul de mare. Dar a avea o înţelegere clară de a pune nişte indicatori care să permită ajustarea în sensul de a recupera între salariul mediu şi salariul minim, mi se pare un lucru care se poate face. În doi ani de zile, guvernele ar trebui să transpună directiva europeană la nivel naţional”, a declarat, pentru News.ro, Dragoş Pîslaru, negociatorul din partea Parlamentului European pe directiva privind salariul minim, înainte de a se lua decizia.

Ei bine, exact nivelul de 50% s-a și stabilit, doar că, potrivit autorităților europene, stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă națională. Ceea ce trebuie însă să facă statele membre ale Uniunii Europene este să se asigure că din banii primiți ca salariu minim, beneficiarii pot să acopere costurile unui nivel de trai decent! Unele informații indică faptul că statele UE vor avea la dispoziție 2 ani de zile pentru a se conforma!

„Situația actuală demonstrează încă o dată în mod clar că avem nevoie de un parteneriat social solid și funcțional în Europa. Politica nu poate oferi un răspuns cuprinzător la fiecare aspect al acestei crize”, a precizat raportorul Dennis Radtke.

La rândul său, raportoarea Agnes Jongerius a declarat: „Prețurile alimentelor, energiei și locuințelor sunt în creștere. Oamenii se străduiesc cu adevărat să facă față cheltuielilor de zi cu zi. Nu avem timp de pierdut, munca trebuie să aducă din nou beneficii. Această directivă stabilește standardele pentru cum ar trebui să arate un salariu minim adecvat. În același timp, oferim un impuls negocierilor colective, astfel încât mai mulți lucrători să fie mai bine protejați.”

Dat fiind faptul că angajatorii români deja se confruntă cu probleme economice, e puțin probabil să fie primită cu mare bucurie măsura.

„În concluzie, instrumentul salariului minim trebuie corelat cu alte instrumente de politici publice precum intensificarea măsurilor de control, astfel încât să scadă înclinația angajatorilor de a declara salarii mai reduse, apropiate sau chiar identice cu nivelul minim astfel incât să rezulte o reducere a costurilor salariale.

Având în vedere prezența acestui comportament, creșterea salariului minim poate genera atât scăderea evaziunii, prin reducerea ecartului între salariul efectiv plătit și cel înregistrat în contabilitate, cât și majorarea evaziunii, dacă o parte dintre salariile anterioare superioare minimului vor fi declarate la acest nivel”, mai explică Socol Cristian si Marinas Marius, în ‘Salariul minim ca instrument de politici publice – pro sau contra?’.

Sursa: playtech


Daca ti-a placut, distribuie acum!
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

×

Dă-ne un like pe Facebook

Facebook
Închide
Închide