DESPRE PENSII (II). CELE SPECIALE.

          Marotă a campaniei electorale precedente, subiectul pensiilor speciale stă ca un ghimpe în gâtul actualei puteri. Sau ca o „sulă în coaste” dacă vreți să preluăm o sintagmă din anii `90. Atenție, aici nu luăm în considerare pensiile militare, despre care vom vorbi ulterior. Angajamentul desființării acestora „în 30 de zile de la preluarea puterii” rămâne unul nerespectat de partidele din actuala coaliție guvernamentală, neexistând nicio perspectivă a îndeplinirii acestuia.
          Dar, întâi să lămurim ce este o „pensie specială” și pentru aceasta vom apela la definirea sa de către Comisia Europeană: „orice pensie plătită de stat, care presupune cel puțin o discriminare pozitivă față de sistemul general de pensii”.

          În România, primele pensii speciale, numite „pensii de serviciu” au fost introduse în 1997 de Guvernul Ciorbea, sub coordonarea ministrului Justiției de atunci, avocatul Valeriu Stoica. Beneficiarii lor au fost magistrații, erau în cuantum de 80% din ultimul salariu net (!) pentru o vechime de 25 de ani, cu limita de vârstă similară la nivel general. Apoi, Guvernul Năstase le-a majorat printr-un artificiu prin care calculul se făcea în raport de salariul brut, ceea ce a condus la pensii sensibil mai mari decât salariul.
          Ulterior, acest sistem de pensii speciale a fost extins și la alte „bresle profesionale”: lucrătorii de la birourile de comerț exterior (2003), grefierii, arhivarii și informaticienii de la instanțe și de la parchete (2004), funcționarii parlamentari și parlamentari (2006), aviatori, mecanici de zbor și stewardese (2007), angajații de la Curtea de Conturi (2008), primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene (2019 – neintrate în plată încă).
          În plină criză economică, administrația Emil Boc a eliminat în 2010 toate pensiile speciale introduse de majoritățile parlamentare anterioare. Dar printr-o decizie controversată, Curtea Constituțională a statuat că pensiile de serviciu ale magistraților nu pot fi eliminate. Ulterior și pensiile a 18 demnitari denumiți „consilieri” care formează plenul Curții de Conturi sunt asimilabile pensiilor din magistratură, deci intangibile și ele.
          Toate aceste pensii speciale eliminate de Boc au fost reintroduse succesiv în perioada 2015-2016 de PSD, adăugându-se cum spuneam și ultima categorie menționată mai sus. Principalul actor și inițiator al acestei „opere” a fost Florin Iordache „Altă întrebare?”. Nu trebuie uitat, ba chiar trebuie subliniat că PNL a votat sau cel mult s-a abținut la voturile privind reinstituirea pensiilor speciale. Mai mult chiar, fosta președintă  a acestui partid Alina Gorghiu a fost printre inițiatorii unei astfel de legi.

          Prin urmare contribuabilii români trebuie să știe că, într-o mare măsură, pe principiul „eu te-am făcut, eu te omor”, PNL se luptă să desfacă ceea ce ei înșiși au făcut.
          Referitor la cuantumul mediu al acestor pensii, variază astfel:19640 lei –magistrați, 11366 lei – aviatori, 8190 lei – Curtea de Conturi, 5776 lei – diplomați, 4834 – funcționarii parlamentari, 4756 lei – grefieri și criminaliști, 5821 lei – senatori și 5374 lei, valori valabile la sfârșitul anului trecut.
          Interesant, aberant chiar este că, anumite categorii profesionale din cele enumerate mai sus beneficiază de două sau chiar trei pensii acordate de stat. Cazul președintelui Curții Constituționale este notoriu.
         

          Un defect major al acordării acestor pensii îl reprezintă faptul că ele pot fi acordate după puțini, chiar foarte puțini ani de activitate în respectivele domenii, cel mai mic stagiu minim de acordare fiind 4 (!) ani la Curtea de Conturi.
          Un altul îl reprezintă modul de calcul, prin raportare la ultimul salariu care, prin artificii financiare și acordări de sporuri fără număr în ultimul an o dublează în unele cazuri.
          Iar cea mai jenantă este nespecificarea vârstei de pensionare specială, de multe ori aceasta intervenind chiar la apogeul experienței profesionale (vezi cazurile la magistrați, grefieri, diplomați, Curtea de Conturi).
          În final, amintesc că valoarea totală a pensiilor speciale plătite în România este de 61,5 milioane euro pe an, estimare realizată de RiseProject, dar fără a se lua în calcul cele ale magistraților.