BREAKING NEWS
  • 19:25 » Lista farmaciilor care testează gratuit pentru Covid-19, publicată de Ministerul Sănătății
  • 20:44 » ALIMENTEAZĂ ȘI STAȚIA DE CARBURANȚI RST TE PREMIAZĂ
  • 5:36 » Ce restricții pregătesc autoritățile. Vacanța elevilor ar putea fi mai lungă de două săptămâni; interdicție totală pentru nunți
  • 5:26 » Mesaj pro-vaccinare de la Mitică Dragomir: ‘Dar ăia care beau cola și mănâncă parizer știu ce conțin aceste produse? Așa gândește el, ce să-i faci lui Becali?’
  • 5:22 » DNA a descins FIEFUL unui GREU PNL! Informația pe SURSE a fost CONFIRMATĂ de procurori
  • 5:18 » Situație REVOLTĂTOARE la Timișoara: Spitalul nu are căldură și poate lua foc, după ce au fost pornite aeroterme în saloane
  • 5:14 » Cseke Attila: De luni va trebui certificat verde pentru aproape orice activitate şi la intrarea în instituţiile publice/ Evenimentele private, complet interzise

Disputa PNRR. De ce vorbesc liberalii ca și cum n-ar fi în guvern. Ce nu s-a spus despre angajamentele trimise la Bruxelles.

Planul Național de Redresare și Reziliență, pe scurt PNRR, însemnă zeci de miliarde de euro pentru România, dar și garanții că banii de la Bruxelles nu ajung într-o gaură neagră. Guvernul de la București a transmis un plan de angajamente pe termen lung, în care sunt atinse subiecte sensibile, pensii, salarii, impozite. Brieful de opt pagini a ridicat tensiunea în PNL. Partidul se află în plină campanie electorală internă, Congresul din toamnă atârnând greu în strategia pe termen mediu, stabilind în principiu direcția pentru parlamentarelele și prezidențialele din 2024.

Lupta pentru putere în partid se dă acum între Ludovic Orban, care și-a anunțat deja candidatura, și Florin Cîțu, care deocamdată nu se grăbește să o facă, dar care este girat de mai mulți lideri cu greutate ai partidului, printre care și Emil Boc.

De aici și disputa, mutată la nivel guvernamental.

Războiul pe pensii Turcan-Ghinea – cum stau de fapt lucrurile

 

Public și în spatele ușilor închise, liberalii s-au arătat nemulțumiți. Prima grijă, potrivit unor surse din partid, că ministrul USR al Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, ar fi lăsat ca documentul trimis la Bruxelles să ajungă în presă. A doua grijă, că au fost luați pe nepregătite și nu au avut o strategie de comunicare. Au vorbit miniștrii Muncii, Raluca Turcan, și al Finanțelor, Alexandru Nazare.

Public, Raluca Turcan și-a atacat voalat colegul de guvern. „Respingem orice speculaţii şi mai ales amatorismul unor oameni politici care fie folosesc documente de lucru, fie merg pe vechea tehnică a dezinformării şi încearcă pur şi simplu să sădească o stare de tensiune în rândul oamenilor, pe fond cei mai afectaţi şi care merită să primească aceste reforme”, a spus Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a calificat drept „minciuni gogonate” informatiile privind creșterea stagiului de cotizare, desființarea pensiei anticipate sau creșterea vârstei de pensionare. Ea a insistat că nu există astfel de discuții în guvern.

Surse guvernamentale au declarat însă pentru HotNews.ro că în cabinet au fost în repetate rânduri discuții și informări referitoare la fiecare aspect din planul de angajamente transmise la Bruxelles.
Cîțu spune că „nu e nimic nou”. Ce spun documentele

De altfel, chiar premierul Florin Cîțu nu a spus niciun moment că documentul nu este asumat de guvern, însă nici nu a intrat în amănunte. Șeful Executivului a vorbit despre „o problemă de sustenabilitate a sistemului de pensii” în 10-15 ani, despre planul de convergență și recomandările Comisiei Europene.

„Astfel, avem nevoie de aceste reforme. Nu este nimic nou. Aceste reforme sunt deja prezentate în strategia fiscal-bugetară care este publică, în programul de convergenţă, care este şi el public şi vor fi transferate şi în PNRR. Nu este nimic în plus sau altceva. (…) Nu avem un plan larg prezentat până acum. Nu a fost o discuţie despre pensia anticipată sau despre alte pensii. Se discută despre reforma sistemului de pensii, iar obiectivul acestui sistem este sustenabilitatea”, a spus Cîțu.

Ce spun însă documentele invocate de premier? Exact ce scrie în documentul transmis la Bruxelles, cu angajamentele și strategia pe termen lung pentru sustenabilitatea finanțelor publice și, implicit, sistemului de pensii.

România înregistrează un risc ridicat privind sustenabilitatea, determinat de creșterile mari ale cheltuielilor cu pensiile estimate, având în vedere legislația în vigoare în septembrie 2020.
În Raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice, publicat la începutul anului 2021, comparativ cu raportul anterior, România înregistrează o creștere a riscului privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen scurt de la nivel scăzut la nivel ridicat. Astfel, Romania se alătură unui grup restrâns de state membre care înregistrează risc ridicat pe toate orizonturile de timp analizate. Raportul precizează că, în cazul României, clasificația de risc ridicat este determinată și de creșterea cheltuielilor cu îmbătrânirea populație.

Ce spune programul de convergență 2021-2024: Discuțiile pe cadrul legii pensiilor continuă pentru diminuarea riscurilor pe termen lung

Modificările aduse legii pensiilor la inceputul anului 2021 reduc riscul pe termen scurt. Prin OUG 8/2021 Guvernul a amânat creșterea indexării ad-hoc a pensiilor și intrarea în vigoare a legii pensiilor 127/2019 începând cu 1 septembrie 2023. Estimările preliminare conduc la concluzia că riscul ridicat pe termen scurt identificat prin Raportul de monitorizare a sustenabilității datoriei publice publicat la inceputul anului 2021, poate fi reclasificat la un risc redus. Pe termen lung însă, riscul privind sustenabilitatea finanțelor publice persistă și este considerabil.

Modificările care vor intra în vigoare la 1 septembrie 2023 conduc la o creștere nesustenabilă a cheltuielilor cu pensiile și ulterior la un nivel ridicat al datoriei publice. Discuțiile pe cadrul legii pensiilor continuă pentru diminuarea riscurilor pe termen lung.

Având în vedere prioritățile politicii fiscal-bugetare de reducere a deficitului pe termen mediu, precum și asigurarea sustenabilității finanțelor publice pe termen lung, în prezent se analizează propuneri de modificare a legii pensiilor care să asigure atât echitate pentru pensionari, cât și sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
Trei soluții ale Comisiei Europene pentru sustenabilitatea sistemului de pensii
Într-o fișă tematică a Comisiei Europene, privind adecvarea și sustenabilitatea pensiilor sunt trei măsuri identificate în acest sens.
„Gestionarea provocărilor pe care le presupune îmbătrânirea populației necesită reforme ale pensiilor, care: (i) să asigure un echilibru mai bun între cotizații și drepturi; (ii) să reducă pensionarea anticipată; și (iii) să crească vârsta de pensionare. Aceste măsuri nu sunt însă suficiente dacă sunt aplicate separat. Succesul unor reforme în sectorul pensiilor care să restricționeze pensionarea anticipată, să crească vârsta de pensionare și eventual să coreleze vârsta sau prestațiile cu creșterea speranței de viață depinde de adoptarea unor măsuri privind locul de muncă și piața muncii care să susțină un parcurs profesional mai îndelungat și neîntrerupt atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Astfel de stimulente pot influența doar într-o anumită măsură practicile de gestionare a vârstei aplicate de angajatori. Sunt necesare și politici specifice pentru lucrătorii vârstnici, care să vizeze atât cererea, cât și oferta de pe piața muncii, în strânsă colaborare cu partenerii sociali”, se arată în documentul Comisiei Europene.
Cîțu îi lasă pe toți să se certe
În acest moment, Florin Cîțu îi lasă pe toți să se certe și preferă să fie mesagerul veștilor bune, creându-și astfel un ascendent asupra lui Ludovic Orban, pus în situația de a para toate atacurile și de a da explicații. Congresul PNL poate fi doar o etapă în planul lui Cîțu care pare dispus de a-și asuma reforme. Ar putea pierde din electoratul captiv pe care PNL și PSD se bate în acest moment, însă ar putea duce la lărgirea bazinului electoral al liberalilor prin atragerea celor nemulțumiti de PNL, însă care nu s-au orientat către USR-PLUS preferând să nu participe la vot.
De altfel, public Orban nu-l atacă pe Cîțu, lăsându-i pe alți liberali să o facă. „Noi nu facem reforme pentru că ne cere Comisia Europeană. Noi facem reforme pentru că sunt necesare pentru România şi avem prevăzute aceste reforme în programul de guvernare – ‘România educată’, reforma pensiilor publice, reforma în domeniul salarizării publice, reforma în domeniul Justiţiei, repararea tuturor stricăciunilor provocate în legislatura anterioară sistemului de Justiţie. Toate aceste reforme le facem pentru că este nevoie de aceste reforme pentru România”, a declarat Orban, la câteva minute după ce Raluca Turcan acuza „minciuni gogonate”.
Chiar dacă ar pierde lupta în partid la Congresul din această toamnă, lucrurile s-ar putea schimba radical până în 2024, lui Ludovic Orban nefiindu-i garantată candidatura la prezidențiale la pachet cu șefia partidului.
În această cheie ar putea fi interpretat și mesajul recent al lui Emil Boc: „Din punctul meu de vedere, Florin Cîțu este viitorul României și al Partidului Liberal”
Sursa hotnews
Daca ti-a placut, distribuie acum!
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

×

Dă-ne un like pe Facebook

Facebook
error: Continutul este protejat!
Închide
Închide