Ecuația Djokovic – Australian Open ar putea fi ceva mai complicată decît pare, cu mari încrengături politice, dar mai ales de afaceri. Foarte mari afaceri.

Prigoana contra jucătorului sîrb blocat în Australia ca ultimul terorist poate fi doar ce pare, o chestiune de orgolii ori de birocrație. La fel de bine, însă, ea ar putea să fie mult mai mult de atît și, oricum, e sigur că scandalul va avea consecințe de business imense, de miliarde de dolari, în strînsă legătură cu evenimente foarte recente din Serbia. Și consecințe politice majore, de asemenea.

Să o luăm metodic.

Cele mai mari două companii miniere ale lumii sunt australiano-britanice, BHP Billinto și Rio Tinto, totodată și cele  mai mari din Australia la toate categoriile.

Rio Tinto a lansat anul trecut un mega-proiect minier în Serbia, evaluat la cca.3,3 miliarde de dolari, care presupunea deschiderea unei mari exploatări de litiu, metal indispensabil bateriilor mașinilor electrice. În urma acestui business, Serbia ar fi urmat să devină cel mai mare producător de litiu al lumii.

Proiectul australienilor a fost puternic susținut de actualul președinte sîrb Aleksandar Vucic, a cărui agendă electorală din 2017 a inclus promisiunea cît mai multor investiții străine în țară.
Doar că a apărut o sincopă majoră, fix în actualul an pre-electoral: în Serbia au izbucnit lunile trecute o serie de proteste în masă împotriva construcției minei de litiu din vestul țării.
Protestatarii furioși au blocat drumuri și poduri importante din Belgrad și din alte orașe mari, iar în orașul Šabac a avut loc un incident chiar ieșit din comun, atunci cînd un membru al partidului de guvernămînt i-a atacat pe protestatari cu un excavator, iar apoi manifestanții au fost bătuți de un grup armat de huligani. Mai grav, în mas-media au apărut articole conform cărora UE ar fi decis, cu cinism, sacrificarea zonei sîrbești și a sănătății locuitorilor săi de dragul necesarului litiu.

Pe de altă parte, interesul Rio Tinto față de exploatarea din Serbia este imens, pentru că cererea de litiu e în creștere explozivă în America de Nord și Europa, din cauza valului de mașini electrice care iau locul celor tradiționale.

Luna decembrie a adus proteste multiple și bombardamente la adresa oficialilor cu cereri de blocare definitivă a oricărei activități legate de minerit a Rio Tinto. Un activist de la Ekološki Ustanak (Mișcare de revoltă pentru mediu), unul dintre organizatorii importanți ai protestelor, a declarat presei sîrbe că „protestele vor continua până la îndeplinirea cererii de bază, care este expulzarea Rio Tinto din Serbia și adoptarea unei legi care interzice exploatarea litiului în Serbia”.

În ultima parte a lunii trecute, australiano-britanicii de la Rio Tinto au anunțat public că vor ține cont de preocupările locuitorilor din vestul Serbiei, mai ales că edilii din Loznica blocaseră alocarea de teren pentru exploatarea litiului, iar pe 21 decembrie, însuși președintele Vucic, sub presiunea străzii, anunțase stoparea, deocamdată, a proiectului.

Între cei care au protestat oficial luna trecută împotriva exploatării australiene din Serbia s-a numărat – atenție! – și tenismenul Novak Djokovic.

”În timp ce cîștigătorul a 20 de Grand Slam-uri are parte de o binemeritată odihnă, el și-a ridicat, totuși, vocea îngrijorată pe fondul protestelor tot mai mari de la Belgrad față de contractul minier dat de guvern companiei Rio Tinto, care intenționează să extragă litiu, metal care ar fi dăunător mediului, iar cetățenii simt că guvernul sacrifică sănătatea de dragul beneficiilor economice.

„Aerul curat, apa și alimentele sunt cheia sănătății. Fără ele, a vorbi despre „sănătate” nu are sens”, a scris Djokovic pe o fotografie pe care a încărcat-o pe Instagram” consemna presă sîrbă pe 5 decembrie.

O primă mare întrebare ar fi:

Ce șanse ar mai avea australienii să exploateze litiul sîrbesc după scandalul produs la Australian Open, eveniment care l-a făcut pe Djokovic (zece milioane de urmăritori doar pe Facebook) încă mai erou național decît era, oricum, și a produs solidarizarea poporului în jurul său? Sîrbii, cu regret o spunem, sunt un popor mult mai dîrz și mai unit decît noi, românii și știu să-și apere drepturile cu mai mare încăpățînare decît alte popoare.

A doua mare întrebare este ce impact politic va avea în Serbia scandalul din Australia.

Președintele Serbiei e acuzat vehement în ultimul an că face jocurile australienilor de la Rio Tinto în numele intereselor electorale și, poate, nu numai.

Un uriaș scandal politic e deja în derulare după ce guvernul, ulterior parlamentul, controlate de partidul lui Vucic au modificat în noiembrie legea referendumului și a inițiativelor populare, în sensul eliminării pragului de validare de jumătate plus unu prezență la vot. Și cu aplicare imediată, în pofida protestului Comisiei de la Veneția.

Regimul Vucic a fost acuzat direct că modificarea legii are legătură strict cu afacerea Rio Tinto, secretarul general al Partidului Popular, Stefan Jovanovic, declarînd, spre exemplu, că modificarea legii va deschide drum exploatării de litiu de către compania australiano-britanică, ca și altora similare, sub acoperirea voinței cetățenilor.

În aprilie au loc în Serbia alegeri parlamentare și prezidențiale.
Cum va alimenta scandalul Djokovic opțiunile de vot ale sîrbilor rămîne de văzut. Deocamdată, președintele Vucic s-a repezit să declare că Djokovic e supus unei hăituieli politice, semn că el conștientizează deja ce reprezintă, de acum, tenismenul sîrb pentru poporul său. Acum doi ani, Vucic era acuzat de politicienii sîrbi că orchestrează din umbră o prigoană mediatică împotriva lui Djokovic pe motiv că acesta refuză se se afișeze cu șeful statului și să-i ridice cota de imagine.

Nu e clar cum se va termina scandalul de la Australian Open și care au fost resorturile sale exacte, cert e că marele tenismen – care a evitat, în timp, implicările politice – s-ar putea să fi devenit peste noapte, cu sau fără voie, un extrem de important broker politic și economic în țara sa.

Sursa inpolitics.ro