În cazul lui Vlad şi Mircea Cosma, motivarea a fost că instanţele inferioare – respectiv Tribunalul Prahova sau Curtea de Apel Ploieşti – nu pot cenzura decizia Completului de 5 judecători de la Înalta Curte şi a judecătorului de cameră preliminară de la ÎCCJ, care a constatat deja că probatoriul a fost administrat legal.

Istoricul dosarului lui Mircea şi Vlad Cosma

aprilie 2014: Mircea şi Vlad Cosma au fost trimşi în judecată de DNA Ploieşti pentru luare de mită, abuz în serviciu şi trafic de influenţă.  Sunt acuzaţi că ar fi primit mită un milion de euro de la patronii unor firme de casă ale CJ Prahova ca să le dea contracte de asfaltare şi deszăpezire.

iunie 2014: judecătorul de cameră preliminară al ÎCCJ a constat legalitatea administrării probatoriului

noiembrie 2016: Un complet de 3 judecători al Înaltei Curţi i-a găsit vinovaţi şi i-a condamnat pe Mircea Cosma, la 8 ani de detenţie, iar pe Vlad Cosma, la 5 ani de închisoare.

martie 2018: După ce a izbucnit scandalul de la DNA Ploieşti privind tehnicile controversate de anchetă ale procurorului Mircea Negulescu zis Portocală, alimentat de televiziunile controlate de persoane anchetate penal, precum Sebastian Ghiţă, un complet de apel de 5 judecători al Înaltei Curţi, condus de vicepreşedintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, a anulat decizia de condamnare şi a decis rejudecarea cazului.

septembrie 2019: Dosarul a fost trimis pentru rejudecare la Tribunalul Prahova întrucât Vlad Cosma nu mai era parlamentar.

octombrie 2019: A venit decizia CCR potrivit căreia dosarele de corupţie trebuiau judecate de completuri specializate pe corupţie. În zadar a explicat fosta şefă a ÎCCJ, judecătoarea Cristina Tarcea, că toţi judecătorii de la Înalta Curte sunt specializaţi pe corupţie.

octombrie 2020: În baza deciziei CCR, Tribunalul Prahova a anulat deciziile  judecătorului de cameră preliminară de la Înalta Curte care constatase legalitatea probelor şi a dispus rejudecarea dosarului de către un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Prahova.  Camera preliminară este faza procesului penal când se verifică legalitatea administrării probelor.

februarie 2021: Curtea de Apel Ploieşti a anulat decizia Tribunalului Prahova şi a decis că procesul se rejudecă din faza fondului, nu din cea a camerei preliminare, cu consecinţa păstrării probelor.

Motivarea: instanţele inferioare nu pot cenzura decizii ale completului de 5 judecători al Înaltei Curţi şi ale judecătorului de cameră preliminară de la ÎCCJ.

„Tribunalul Prahova-Secţia Penală a pronunţat o soluţie nelegală ce încalcă limitele rejudecării şi obligativitatea indicaţiilor date prin decizia instanţei de apel – decizia penală nr. 59 din data de 26 martie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Copletul de 5 judecători, în dosarul nr. 1153/1/2017”, a arătat CA Ploieşti.

În plus, a arătat CA Ploieşti, invocând CCR, „deşi nulitatea absolută poate fi invocată, în anumite cazuri, în orice stadiu al procesului, încălcarea dispoziţiilor sacţionate cu nulitatea absolută privind acte de urmărire penală ori exercitarea de către judecătorul de cameră preliminară a funcţiei judiciare de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată pot fi invocate eficient până la finalizarea procedurii camerei preliminare.”

https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2021/09/Motivare-Mircea-si-Vlad-Cosma.pdf

Istoricul dosarului Andreei Cosma

decembrie 2015: fosta deputată PSD, notarul Andreea Cosma, a fost deferită Justiţiei pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul Ciuperceasca.

decembrie 2018: Andreea Cosma a fost condamnată la 4 ani de detenţie cu executare de un complet de 3 judecători al ÎCCJ

octombrie 2019: decizia CCR potrivit căreia dosarele de corupţie trebuiau judecate de completuri specializate pe corupţie

iunie 2020: Completul de apel de 5 judecători al ÎCCJ a refuzat să sesizeze Curtea de Justiţie a UE şi să întrebe dacă aplică decizia CCR privind completurile specializate pe corupţie, a aplicat decizia CCR, a anulat decizia de condamnare şi a trimis cazul spre rejudecare din faza fondului.

ianuarie 2021: Completul de fond de 3 judecători de la ÎCCJ a trimis cazul spre rejudecare la Curtea de Apel Ploieşti întrucât Andreea Cosma nu mai era deputat, dar este notar.

iulie 2021: CA Ploieşti a decis rejudecarea procesului nu doar de la fond, ci din faza camerei preliminare.

Motivarea: acest complet al CA Ploieşti a considerat că e nevoie, în baza deciziei CCR, ca şi judecătorul de cameră preliminară să fie specializat pe corupţie şi, prin urmare, a decis rejudecarea nu doar de la fond, ci de la camera preliminară.

„Curtea apreciază că prevederile art. 29 din legea 78/2000 impun inclusiv specializarea completului format din judecătorul de cameră preliminară, nu doar specializarea completului care va judeca fondul cauzei (…)

„Împrejurarea că procedura de cameră preliminară a fost încheiată mai înainte de invocarea nulităţii absolute nu trebuie să reprezinte un impediment pentru restabilirea legalităţii procesului penal în prezenta cauză, mai ales că Decizia nr. 417/2019 a Curţii Constituţionale care stă la baza interpretării dispoziţiilor legale incidente în prezenta cauză, a intervenit după închiderea procedurii de cameră preliminară, dar mai înainte de judecarea definitivă a prezentei cauze, astfel că nu poate exista niciun temei legal care să împiedice aplicarea acestei decizii”, a motivat completul CA Ploieşti în cazul Andreei Cosma.

Vezi motivarea CA Ploieşti în dosarul Andreei Cosma, în întregime, aici.

Decizia CA Ploieşti de trimitere a dosarului spre rejudecare din faza camerei preliminare nu este definitivă, putând fi cenzurată de Înalta Curte.