BREAKING NEWS
  • 19:25 » Lista farmaciilor care testează gratuit pentru Covid-19, publicată de Ministerul Sănătății
  • 20:44 » ALIMENTEAZĂ ȘI STAȚIA DE CARBURANȚI RST TE PREMIAZĂ
  • 21:23 » Profesoară amenințată cu moartea după un curs despre vaccinare, sunată de Sorin Cîmpeanu. „M-am simțit ca Moș Ion Roată după ce a fost scuipat de boieri”
  • 21:15 » România a primit medicamente pentru bolnavii de Covid, din partea Franței. Arafat: Vor ajunge suficient timp
  • 21:09 » Cîțu, apel la USR și PSD: Să lase deoparte interesele politice, măcar în această perioadă critică
  • 21:06 » Valeriu Gheorghiță: Ținta este atingerea imunizării colective până la sfârșitul anului
  • 20:16 » Din cauza numărului de îmbolnăviri, Germania păstrează restricțiile!

Doza de istorie: Comemorarea “voievodului culturii românești”, Gheorghe Lazăr

Astăzi comemorăm amintirea “voievodului culturii românești” – inițiatorul învățământului în limba română din Țara Românească – Gheorghe Lazăr. A fost iluminist, pedagog, teolog, traducător și inginer român.

La 9 ianuarie 1782 (sau 5 iunie 1779), în străvechiul sat Avrig de pe firul Oltului transilvan, sub streașina vârfului Suru, s-a născut Gheorghe Lazăr. Data nașterii lui Gheorghe Lazăr n-a fost consemnată în vreun document autentic, ci dedusă din vârsta atribuită la deces: “44 de ani, 5 luni și 12 zile”, la 17 septembrie 1823.
Onisifor Ghibu declară că “Gheorghe Lazăr nu este un cărturar ardelean oarecare, care a întrebuințat cel dintâi limba românească în predarea învățământului de diferite categorii, în Bucureștii grecizați de Fanarioți, și care a făcut legătura între teorie și practică, (…) ci este o figură incomparabil mai complexă, de o factură care poate fi declarată cu drept cuvânt ca unică în istoria nu numai a învățământului și a culturii, ci în întreaga noastră istorie națională. El este unul din marii eroi ai naționalității noastre, deschizător de epocă nouă”.
Situația politică, socială și culturală din Țara Românească în 1816, când Gheorghe Lazăr ajunge în București, era una dificilă. Trecuse mai bine de un secol de domnii fanariote, timp în care boierii se grecizaseră prin limbă, port și moravuri. Gheorghe Lazăr “înțelese acest moment și se puse inteligent și cu devotament de a aduna în jurul său tinerimea bucureșteană din prima zi când apăru în capitală Munteniei”.
Sursele documentare vorbesc despre înființarea unei școli românești la București. I. H. Rădulescu scria în prefața la “Gramatica românească” că “(…) încă din 1816 să deschis aici școala românească, (…) unde cel dintâi profesor care a aruncat într-însa cele dintâi seminții, spre luminarea românilor, a stătut fericitul arhidiacon și doctorul în teologic și legi Gheorghe Lazăr”.
Școala de la Sfântul Sava, cu predarea în limba română, pe care urma să o înființeze și să o conducă. Gheorghe Lazăr la București era diferită de toate școlile care funcționaseră până la acea dată în țările române, fiind numită de el “școala academicească de științe”. Era, practic, prima școală superioară care se înființa în Țara Românească, Gheorghe Lazăr fiind cititorul ei. Ca local al noii școli a fost stabilită mănăstirea Sfânta Sava, care fusese rezidită de Constantin Brâncoveanu în 1709, fiind și sediul Academiei domnești încă 1680.
Planul lui Gheorghe Lazăr era acela de a înființa o școală cu predare în limba română adaptat la condițiile concrete din Țara Românească, începând cu clasele elementare până la învățământul superior. Era cel mai ambițios și revoluționar plan de reformare a școlii în Țara Românească.
Surse:
– Maria Grancea, Emilian M. Dobrescu, Gheorghe Lazăr – fondator al învățământului în limba română, Editura Sigma, pp. 3-13.
– Paul I. Papadopol, “Gheorghe Lazăr și opera sa”, în Cunoștințe folositoare, seria C, nr. 68, Editura Cartea Românească, București.
– Emilia Șt. Milicescu, Gheorghe Lazăr 1779 – 1882. Bibilografie, Biblioteca Centrală Universitară, București, 1978.
Sursa foto:
– tablou din colecția Muzeului Național de Istorie a României, Mișu Popp (1827 – 1892), Portretul lui Gheorghe Lazăr, datat din a doua jumătate a sec. XIX.

Text: Andrei Mihai Drăgulin, fondatorul “Academiei de Cultură”

Daca ti-a placut, distribuie acum!
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

×

Dă-ne un like pe Facebook

Facebook
error: Continutul este protejat!
Închide
Închide