„Dai în mine, dai în tine, dai în fabrici și uzine!” este un vechi slogan comunist. În lumina celor întâmplate ieri, la Ministerul Educației aș completa-o cu „DAI ÎN ȘCOLI, LABORATOARE, DAI ÎN DECA ȘI O DOARE!”.

Fără îndoială, pe ministra Educației Ligia Deca a durut-o rău criticile aduse de secretarul de stat Florian Lixandru la adresa proiectelor legilor învățământului și  mai ales, asupra grabei cu care se dorește de către ministră (adică de către președinte) adoptarea acestora. În consecință, neputând să-l demită (mamă, ce-ar mai fi făcut-o ca să mulțumească „Dulapul”), i-a suspendat secretarului de stat toate atribuțiile pe linie de învățământ preuniversitar și pe cea de relație cu Parlamentul. Practic, domnul Lixandru rămâne pe post, dar fără să aibă voie să muncească.

În fapt, din punct de vedere juridic și politic, domnul Lixandru se face vinovat de … „delict de opinie”. Josnică atitudine a ministrei care are trecute în CV o serie de școli absolvite în diverse state occidentale, bașca doctorat în științe politice (!) la Universitatea din Luxemburg. Printre științele politice învățate, nu a studiat nimic despre „delictul de opinie”?

Plantată de „Dulap” în fruntea ministerului Educației cu sarcina primordială, aș putea spune unica, de a transpune în plan legislativ viziunea prezidențială „România Educată”, Ligia Deca privește ca dușman de clasă pe oricine are curaj să-i critice proiectele. Care proiecte, cu toate că declară cu emfază că sunt în dezbatere publică, nu le găsim pe nicăieri. Iar cei care le-au văzut, oameni cu experiență la catedră, spun că sunt deosebit de catastrofale.

În momentul în care un om ca Florian Lixandru, care cunoaște de la bază tot ce înseamnă învățământ preuniversitar (profesor, director de școală și de liceu, inspector, inspector general și secretar de stat) are o poziție critică față de proiectele de legi, înclin să-i dau crezare, indiferent de culoarea sa politică.

Cu toate că CV-ul ministrei este la rândul lui impresionant la prima vedere, de fapt e cam găunos și denotă o experiență didactică, pedagogică și de management educațional cam pe la „genunchiul broaștei”. Chiar dacă a lucrat pe fel de fel de poziții generatoare de politici educaționale, habar n-are ce înseamnă învățământ. HABAR N-ARE!

Cum învățământul preuniversitar este în mare suferință, Florian Lixandru trebuia privit ca un sfetnic competent, de la care putea afla atât problemele, cât și eventuale soluții ale acestora.

Dar, cum „prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul”, madame Deca îl scoate din ecuație, pentru a elimina orice tergiversare din punctul ei de vedere, invocând impunerile Comisiei Europene prin PNRR.

Fără îndoială, legile educaţiei reprezintă un proiect foarte important pentru viitorul țării și tocmai de aceea trebuie dezbătute temeinic, pe îndelete și de oameni specialiști sau cu experiență pe fiecare palier al educației (preșcolar, primar, gimnazial, liceal și universitar)!

Invocarea de către Ligia Deca a presiunii Comisiei Europene este o MINCIUNĂ, jalonul PNRR privind Legile Educaţiei având termen trimestrul al III-lea al acestui an. Nu ar fi prima dată când se invocă termene/jaloane PNRR pentru adoptarea pe repede înainte a tot felul de acte legislative aberante. În plus, Comisia Europeană recomandă ca proiectele care cuprind reforme sistemice, cum sunt cele privind educaţia, să nu fie grăbite pentru încadrarea în termen, ci să fie calitativ pregătite/finalizate până la data depunerii cererii de plată, respectiv până în martie 2024.

Deci 2024, nu 2023!

Acum, se cuvine o întrebare retorică, bineînțeles: Mai sunt mulți astfel de competenți pentru educație prin dulapul de la Cotroceni?