Sfaturile pe care profesoara Ecaterina Stanca le-a dat pentru elevi:

Subiectul I A

– precizarea legăturii între cele două texte date; prezentarea detaliată a legăturii identificate pentru fiecare dintre cele două texte;

– formularea clară a răspunsului la întrebare; ilustrarea răspunsului pe text;

– numirea textului cu care se face asocierea și precizarea corectă a autorului; numirea și prezentarea detaliată atât a asemănării, cât și a deosebirii.

– e recomandat ca aceste exerciții să fie făcute inițial pe ciornă pentru a permite încadrarea în numărul de cuvinte.

Subiectul II

– citirea cu atenție a cerinței;

– respectarea convențiilor specifice fiecărui tip de compunere;

– delimitarea clară a secvențelor;

– folosirea unui limbaj nuanțat;

– să fie atenți la limita de cuvinte;

– să ia creionul și să sublinieze cerința, acum le dau voie să sublinieze pe text și asta este foarte bine fiindcă sunt mulți copii care din neatenție pot pierde punctaj;

– pot primi un rezumat, o întâmplare reală sau imaginară, uneori le cere să includă o secvență descriptivă, una narativă, una explicativă sau dialogată;

– ar mai putea primi o caracterizare de personaj, deși aceasta e destul de grea pentru ei;

– pot primi prezentarea unei emoții în cadrul unei pagini de jurnal sau a unei scrisori, deci să știe ce trebuie să cuprindă fiecare din acestea două.

Unde au probleme copiii:

– atunci când trebuie să stabilească asemănări și deosebiri, mare atenție acolo, să fie atenți cum este formulat. Spre exemplu, cerința spune așa „Prezintă o legătură care se poate stabili la nivelul conținutului”, ei uneori se referă la faptul că în text este descris interiorul unei case. Însă, nu asta îl interesa pe autor, „la nivelul conținutului” înseamnă să găsească tema care leagă un text de celălalt text, să nu se lege de detalii, trebuie să vizeze esența.

– la rezumat mai au probleme pentru că nu știu să înlăture detaliile. La un rezumat trebuie să vizezi esența textului, trebuie să elimini toate detaliile din text.

– au o dificultate în a aduce argumente pertinente, care pot să ilustreze ceea ce vor să spună.

– un punct foarte greu este asemănarea și deosebirea dintre texte. Spre exemplu, la asemănare am avut inclusiv exemple de genul „acțiunea se petrece într-o casă în ambele texte”, nu se poate să dai un asemenea exemplu. Asemănarea sau deosebirea trebuie să fie la nivelul conținutului.

Ce trebuie să știe la gramatică:

– fonetică, iar aici sunt, de obicei, cerințe de genul „despărțiri în silabe”, „silabă accentuată, neaccentuată”, „numărul de litere și de sunete” (spre exemplu „eu” are două litere, dar trei sunete sau cuvântul „examen” are un sunet în plus față de numărul de litere), diftong, triftong și hiat, sinonime și antonime, mijloacele de îmbogățire a vocabularului (cuvinte derivate, compuse și formate prin conversiune, care își schimbă categoria gramaticală, și aici să fie atenți la participiu, ei nu văd valoarea adjectivală a participiului la „carte citită”, nu e adjectiv propriu-zis, este adjectiv provenit din participiu, prin conversiune, aceasta este greșeala cea mai recurentă).

– funcții sintactice. Li se cere cazul substantivelor și aici trebuie mare atenție când ai un nume predicativ, spre exemplu, atunci când ai „el este elev”, unii se iau după întrebare „ce este? – elev” și pun cazul acuzativ în loc de nominativ, dar el e nume predicativ și dacă nu are prepoziție, atunci e nominativ. Un alt exemplu: „crezându-se aceasta”, aici e tot subiect, „cine se crede? – aceasta se crede”, dar elevii se încurcă și îl iau drept complement și trec cazul acuzativ, dar el e nominativ, de fapt.

– construcții active, pasive sau reflexive mai pot apărea.

– la funcții sintactice au două tipuri de exercițiu: să recunoască funcția în text, sau să dea ei exemplu cu funcția respectivă. Le poate cere să dea ei un exemplu de circumstanțială de loc exprimată prin pronume în genitiv cu prepoziție.

– mai pot primi tipuri de enunțuri, dacă sunt exclamative, asertive, interogative, imperative sau negative.

– la cerința la care le cere să corecteze greșelile să fie foarte atenți. De exemplu „lacuri pe a cărui ape”, aici avem acordul încrucișat al pronumelui relativ, trebuia „lacul pe ale cărui ape”, „a” nu se acordă cu „lacul”, ci se acordă cu substantivul de după „cărui”, de aceea în loc de „a” trebuie să pui „ale”, pentru că se acordă cu „ape”. Elevii ar trebui să fie atenți aici și la câte exemple sunt fiindcă cerința are 6 puncte.

– atenție la suprimarea virgulei dintre subiect și predicat.

Sursa: Edupedu