BREAKING NEWS
  • 3:47 » STUDIU | Ce diferenţă face booster-ul anti-COVID în privinţa imunităţii?
  • 3:26 » Polițiști în concurs. Vor dona premiile pentru ajutorarea unui coleg
  • 1:35 » Desecretizarea informațiilor despre vaccinul Pfizer-BioNTech ar putea dura până la 55 de ani
  • 1:17 » Cercetătorii au dezvoltat medicamentul pentru diabetul de tip 1, care ar putea înlocui injecţia
  • 0:49 » Franța și Italia au semnat un tratat bilateral de cooperare aprofundată
Daca ti-a placut, distribuie acum!

Un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis să respingă cererea foştilor procurori DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu zis Portocală, de a constata nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarului întocmit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), potrivit încheierii de şedinţă din data de 8 septembrie 2021.

Vezi documentul aici.

Judecătoarele Hermina Iancu, Elena Barbu şi Eleni Cristina Marcu au decis să aplice decizia CCR, care a declarat SIIJ constituţională, nu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care – pe 18 mai 2021 – a declarat că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană.

Mai departe, făcând referire la decizia CCR din 8 iunie 2021 (ulterioară deciziei CJUE din 18 mai 2021), judecătoarele susţin că legislaţia europeană prevalează celei naţionale doar în privinţa legislaţiei naţionale infraconstituţionale (legile mai prejos de legea fundamentală, Constituţia).

În ce priveşte legea fundamentală, Constituţia României este mai presus de legislaţia europeană, au concluzionat judecătoarele, aplicând decizia CCR nr. 390 din 8 iunie 2021. Or, dacă CCR a decis că SIIJ este constituţională, înseamnă că Secţia Specială este legală, iar această decizie prevalează legislaţiei europene.

<<Curtea constată că, prin noţiunile de „legi interne” şi „drept intern”, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională, Legea fundamentală prezervându-şi poziţia ierarhic superioară în virtutea art. (…).

Aşa fiind, atunci când stabileşte că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne”, art. 148 din Constituţie nu atribuie dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României>>, se arată în decizia ÎCCJ.

Prin urmare, susţin judecătoarele, instanţele judecătoreşti naţionale nu au „abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din dreptul intern, constatate ca fiind constituţionale prin prisma art. 148 din Constituţie, cu dispoziţiile de drept european”.

În plus, susţin judecătoarele ÎCCJ, prin prisma deciziei CCR din 8 iunie 2021, doar instituţiile politice ale ţării au obligaţia de a se conforma deciziei CJUE şi de a reglementa situaţia Secţiei Speciale, declarată ilegală în raport cu dreptul european, nicidecum instanţele de judecată.

<<De asemenea, reţine Înalta Curte ca fiind deosebit de relevant în cauză paragraful 84 din decizia nr.390 unde se menţionează că „C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art. 4 din TUE. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene”>>, se arată în decizia ÎCCJ.

Decizia Înaltei Curţi, care aplică decizia CCR în detrimentul deciziei CJUE, vine după ce Inspecţia Judiciară l-a trimis în judecată disciplinară pe judecătorul Curţii de Apel Ploieşti, Costin Andrei Stancu.

Pe 7 iunie 2021, acesta a aplicat decizia CJUE din 18 mai 2021 şi a declarat ilegală Secţia Specială din perspectiva dreptului european. Cum şi alţi judecători ar fi putut decide la fel, Inspecţia Judiciară, condusă de Lucian Netejoru, l-a luat în vizor pe judecătorul Stancu şi l-a trimis în faţa Secţiei de judecători a CSM, dominată de judecătoarea Lia Savonea, pentru exercitarea funcției cu rea-credință. Aceasta după ce Netejoru a schimbat inspectorul întrucât primul „anchetator” al judecătorului Stancu a clasat iniţial cazul.

Cine sunt judecătoarele ÎCCJ Hermina Iancu, Elena Barbu şi Eleni Cristina Marcu

Preşedinta completului, judecătoarea Hermina Iancu, a făcut opinie separată, în trecut, şi a refuzat să îl condamne pe fostul premier, Adrian Năstase, pentru luare de mită în dosarul Zambaccian. Fostul premier a fost totuşi condamnat şi pentru luare de mită, nu doar pentru şantaj, la 4 ani de detenţie de ceilalţi membri ai completului, printre care Ionuţ Matei.

În decembrie 2019, judecătoarele Eleni Marcu şi Elena Barbu au fost numite la Secţia penală a ÎCCJ de Secţia pentru judecători a CSM, dominată de fosta şefă a Consiliului Lia Savonea. Ele au fost promovate la Înalta Curte de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru PSD al Justiţiei, Tudorel Toader.

În martie 2019, judecătoarele Eleni Marcu, pe atunci vicepreşedinte al Curţii de Apel Constanţa, şi Elena Barbu, pe atunci preşedinte al Curţii de Apel Braşov, au semnat scrisoarea şefilor de instanţe care au condamnat protestele magistraţilor împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE-UDMR la legile Justiţiei.

Context

Judecătoarea Elena Barbu este soţia lui Silviu Barbu, şeful Corpului de control al premierului Florin Cîţu, fost magistrat detaşat la MAE, provenit de la Curţile de Apel Bucureşti şi Braşov.

Silviu Barbu a judecat unul dintre procesele dintre MAPN şi preşedintele Klaus Iohannis privind prelungirea cu încă un an a mandatului şefului Armatei, generalul Nicolae Ciucă, actualul ministru al Apărării. Judecătorul Barbu i-a dat dreptate președintelui Klaus Iohannis.

Silviu Barbu a absolvit în 2015 cursurile Colegiului Național de Informații din cadrul Academiei Nationale de Informații – instituția de învățământ a SRI, potrivit CV-ului său. În 2007 a absolvit și un curs al Colegiului Naţional de Apărare de la Universitatea Naţională de Apărare.

Sursa: G4Media


Daca ti-a placut, distribuie acum!
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

×

Dă-ne un like pe Facebook

Facebook
error: Continutul este protejat!
Închide
Închide