Introducerea educației sexuale în școli ca disciplină obligatorie sub denumirea de Educație sexuală, susținută de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care a declarat la B1TV că problema generată de legea educaţiei sanitare poate fi tranşată „cu înţelepciune şi cunoscând realităţile”, dând ca exemplu comunităţile în care părinţii şi copiii ajung să locuiască într-o singură cameră şi unde lacunele privind educaţia sexuală apar atât la minori, cât şi la adulţi, scrie Agerpres.

educatie-sexuala-1

„Se poate tranşa cu înţelepciune şi cunoscând, mai cu seamă, realităţile. Am primit înainte să intru în emisiune un mesaj de la o învăţătoare din Sibiu, care îmi spunea cam cum se întâmplă lucrurile în realitate în acel mediu în care mai toţi elevii pe care îi are dorm în aceeaşi cameră cu părinţii, cu fraţii lor. (…) Acolo avem într-adevăr acele mame extrem de tinere, acolo avem o lipsă de educaţie sexuală atât la nivelul elevilor, dar şi la nivelul părinţilor, pentru că, am spus, strategia aceea de educaţie parentală, lansată în anul 2018, era binevenită, nu ştiu de ce am oprit-o. Deci, este nevoie de educaţie sexuală”, a declarat joi seara ministrul Educaţiei.

Ministrul a adăugat că este familiarizat cu programa opţionalului de educaţie sanitară, despre care spune că „are toate acele lucruri necesare”, dar că nu este convins că acesta este predat în mod corespunzător.

Întrebat dacă va fi păsctrată denumirea de „educație sanitară/pentru sănătate” sau va fi numită „educație sexuală”, ministrul a spus că „nu are rost să mai încercăm să mascăm lucrurile care sunt evidente”.

„Nu are rost să mai încercăm să mascăm lucrurile care sunt evidente, că, am văzut, a venit pandemia, le-a pus în lumina reflectoarelor pe toate acele probleme cronice pe care am încercat să le cosmetizăm şi am văzut dintr-o dată şi mai mult cât de grave sunt. N-are rost să mascăm acele probleme. Programa pentru educaţie sanitară credeţi-mă că o cunosc şi, într-adevăr, ea are toate acele lucruri necesare. A fost surprinzător chiar şi pentru mine, atunci când am analizat problema şi am ajuns la clasa a XI-a, am zis wow, deci acolo este chiar totul. Doar că este o disciplină opţională, care se numeşte altfel, care este făcută de 3-4-5-6% dintre elevi, optează pentru acea disciplină, şi care nu sunt absolut sigur că se face în toate şcolile aşa cum ar trebui să se facă de către profesori”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

Recent vicepremierul și liderul USR-PLUS Dan Barna a declarat pe acest subiect că „trebuie să ne gândim la copii și nu la himerele medievale ale părinților”. Barna a spus că legea a fost retrimisă de președintele Klaus Iohannis Parlamentului, pentru a fi reanalizată, iar în acest moment se afla la Senat nefiind încă modificată față de forma care a ajuns de la Cotroceni.

Pe 4 noiembrie 2020 Iohannis a cerut Parlamentului reexaminarea legii care prevede înlocuirea noțiunii de „educație sexuală” cu cea de „educație sanitară” și introducerea obligativității acordului scris al părinților pentru ca aceste ore să poată fi predate în școli.

Amintim că predarea educației sexuale în școli a fost eliminată din lege la propunerea PSD și PNL pe 3 iunie, când a avut loc votul final în plenul Camerei Deputaților. S-au înregistrat 269 de voturi ”pentru”, 3 voturi ”împotrivă” și 35 de abțineri:

Amendamentul propus de PNL și PSD:

• ”derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”

Autorii amendamentului sunt deputaţii Robert Sighiartău (PNL), Florica Cherecheş (PNL), Elena Hărătău (PSD), Steluţa-Gustica Cătăniciu (ALDE), Adrian Solomon (PSD), Nicuşor Halici (PSD) şi senatorul Titus Corlăţean (PSD).

Trei asociații ale tinerilor i-au solicitat pe 28 septembrie lui Klaus Iohannis să retrimită în Parlament Legea privind educația sexuală. Este vorba de Consiliul Național al Elevilor (CNE), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) și Consiliul Tineretului din România (CTR). „În multe familii din România, sănătatea reproducerii nu constituie un subiect de discuție liberă, iar mai mulți elevi nu au părinți care să le poată răspunde la informații privind educația sexuală care ar trebui să fie livrate de specialiști în domeniu, astfel că informațiile pe care elevii le primesc pe această temă în cadrul unității de învățământ reprezintă unica oportunitate de a înțelege aspecte de bază adiacente educației sexuale, precum contracepția, planificarea familială ș.a”, se arată în motivarea celor trei asociații ale tinerilor.

Peste 700 de mame minore în 2018, în România

Conform datelor INS Tempo, în anul 2018, în România au devenit mame 727 de adolescente cu vârsta sub 15 ani și 18.753 cu vârsta între 15-19 ani. Dintre mamele adolescente sub 15 ani, 19 sunt la a doua naștere și una la a treia.

De asemenea, dintre mamele adolescente cu vârsta între 15-19 ani, 3.929 sunt la a doua naștere, 731 la a treia, 72 la a patra, 8 la a cincea și una la a șasea.

Totodată, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Europa provin din România, incidență de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. România se află pe primul loc din țările Uniunii Europene în ceea privește mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).

Sursa: edupedu