Iulia Gorzo este una dintre cele mai populare și căutate traducătoare de film și carte de la noi. Ea a adus în limba romană autori redutabili: William Faulkner, Cristopher Moore, Philip Roth, Cormac McCarthy, Paul Auster, Jonathan Franzen sau, mai nou, Quentin Tarantino.

Iulia s-a format ca psiholog, iar o ofertă de muncă ce părea sezonieră, în TVR, adică traducerea unei serii de documentare, avea să-I schimbe complete parcursul și să aleagă munca de traducător.

Iulia, dar și fratele ei, criticul de film, Andrei Gorzo, au crescut în grija unor bunici care i-au învățat de mici, cu blândețe dar și cu fermitate, o disciplină a muncii pentru care, în munca ei de acum, Iulia le este recunoscătoare.

De ce ai ales să fii traducător? E o meserie frumoasă, dar probabil că toată lumea știe că e una dintre cele mai prost plătite.

Iulia Gorzo: Eu nu știam. (râde) Când am început, undeva prin 2004, aveam 24 de ani, terminasem Psihologie și lucram deja, în producția de televiziune. De fapt, am lucrat pe toată perioada facultății, chiar și un pic înainte. Am avut norocul să am aproape mame de prietene care aveau câte o firmă sau care lucrau ca regizori în televiziune și mi-au dat mici slujbe, care m-au ajutat foarte mult. Am putut să mă întrețin în facultate, în plus era mare lucru să poți lucra.

Oferta a venit pur și simplu. Am o prietenă foarte apropiată care lucra redactor de film în Televiziunea Română. Acum e selecționer de film tot la TVR, o persoană remarcabilă. Ei bine, ea a avut o intuiție extraordinară când a primit responsabilitatea unei serii, inclusiv asupra traducerii, dedicate cărților celebre. Unul dintre episoade era dedicat lui Freud, cărților lui, și se temeau că printre traducătorii lor vor fi oameni care nu se vor pricepe la limbaj. Atunci m-a întrebat pe mine: ”nu vrei să încerci?”.  Și am încercat cu un episod.

Pe vremea aia nu era ca acum, digital, adică nu primeai formatul video, aveai textul, nu aveai și imaginea – ceea ce te face să lucrezi foarte aproximativ. Și, cu mai multă intuiție decât certitudini, am ghicit cum se împarte textul în subtitluri și a ieșit bine. Cel puțin așa au spus prietena mea și colegii ei din redacție.

sursa: life.ro