Fără a insista asupra urmărilor acestor lupte și a desfășurării lor, vă punem la dispoziție o hartă publicată, pentru a avea o mai bună reprezentare spațială a acestora. De asemenea, vă prezentăm câteva documente fotografice din fondurile și colecțiile pe care le deținem cu privire la efectele bombardamentelor sau la vizita făcută de regina Maria în zona frontului.

Totodată, supunem atenției dumneavoastră o scrisoare adresată regelui Ferdinand, redactată de principele moștenitor Carol în data de 2 august 1917, la Ghidigeni, cu privire la pierderile înregistrate de Divizia 5 Infanterie şi Divizia 9 Infanterie, necesitatea întăririi efectivelor, schimbarea unor ofițeri la nivelul comandamentelor, maniera în care se luptă trupele ruse. El arată că trupele marilor unități menționate anterior ar trebui să se refacă, fiind epuizate și cu efectivele mult reduse. Precizează că Divizia 5 Infanterie a rămas cu aproximativ 3000 de militari, iar pentru a completa trupele până la 12 000 nu sunt oameni. Din Divizia 5 Infanterie a făcut parte și cunoscutul Regiment 32 Infanterie „Mircea”. Această scrisoare, alături de însemnările făcute de regina Maria în jurnalul său, reliefează implicarea principelui moștenitor Carol în evenimentele din vara anului 1917, în efortul comun de a rezista ofensivei inamice.

Ziua precedentă redactării scrisorii se încheiase cu un bilanț dureros pentru Divizia 5 Infanterie. Ea pierduse 49 ofițeri și 2778 soldați, morți și răniți, iar 3500 erau dispăruți. În acea zi inamicul a cucerit pădurea Prisaca, dar nu și podul de peste Siret. În ziua următoare podul de la Cosmești a fost aruncat în aer de unitățile române (Colonel dr. Vasile Alexandrescu, Operația de apărare de la Mărășești, în Istoria militară a poporului român, vol. V., coord. general –locotenent Ilie Ceaușescu ș.a., Editura Militară, București, 1988, p. 597).

Abnegația cu care regina Maria s-a dedicat cauzelor umanitare, între care se numără și îngrijirea răniților, este cunoscută. În acele vremuri acesta a vizitat spitalele din zonă și a ajuns în apropierea primelor linii de apărare. Cu privire la întâlnirea avută cu generalul Grigorescu, din data de 1/14 august 1917, regina Maria nota în jurnalul său: „M-am dus cu automobilul la generalul Grigorescu, să-i fac o vizită, fiindcă am auzit că-i face plăcere. L-am găsit în mijlocul unui conseil de guerre și am fost invitată cu toată pompa să iau parte; am ascultat cu mare atenție, am analizat hărțile și am pus chiar câteva întrebări, a fost o experiență oarecum ciudată, fiindcă aveam de înfruntat primejdii de moarte. L-am lăsat acolo pe Carol [….] L-am luat de acolo pe Carol, care ne-a dus cu automobilul, pe mine și pe Mignon, până la o poziție foarte înaintată, pe Siret, de unde vedeam totul – de fapt nu vedeam mare lucru în afară de obuzele care ne explodau în față și deasupra capului. Încă de când ne apropiam de destinație aveam în stânga explozii care se țineau lanț – a fost o senzație ciudată, dar totul pare atât de simplu, încât nici nu îți poți închipui oribila realitate care se vede mult mai limpede în spitale. Ne-a tulburat foarte tare” (Maria, regina României, Jurnal de război 1917-1918, vol. II, Traducere din engleză de Anca Bărbulescu, Ediție îngrijită de Lucian Boia, Editura Humanitas, București, 2015, p. 118-121).