BREAKING NEWS
  • 9:50 » DE-A PLÂNSU’ CU INDUSTRIA DE APĂRARE
  • 9:41 » Magazinul tau de accesorii! www.petmo.ro
  • 23:05 » România a depășit pragul de 5 milioane de persoane vaccinate cu cel puțin o doză
  • 22:28 » Supernova– oameni și stele
  • 22:18 » Un bărbat din Philadelphia a stat 30 de ani în închisoare, nevinovat: „A fost ca o răpire” Citeşte întreaga ştire: Un bărbat din Philadelphia a stat 30 de ani în închisoare, nevinovat: „A fost ca o răpire”
  • 22:03 » Vasile Alecsandri, revoluţionarul care a adus din exil Unirea Principatelor. De ce a refuzat poetul tronul Moldovei
  • 21:48 » Efectele fenomenelor meteo extreme: acoperişuri smulse şi copaci doborâţi. Un arbore a căzut peste doi copii / Trafic feroviar afectat

Noi măsuri anti fake news și infodemie. UE amenință Google, Facebook și Twitter cu amenzi de milioane de euro

Expunerea cetățenilor la dezinformarea la scară largă este o provocare majoră pentru Europa, motiv pentru care Comisia urmează să introducă noi reguli dure ce vizează platformele Facebook, Google și Twitter. Oficialii de la Bruxelles amenință giganții tech cu amenzi de milioane de euro dacă nu iau urgent măsuri pentru a combate răspândirea fakenews-urilor pe platformele lor, scrie Politico.

Platformele online şi reţelele de socializare au fost ţinta criticilor la nivel global, în legătură cu propagarea ştirilor false, ceea ce a declanşat apeluri la adresa organismelor de reglementare de a le constrânge să îşi intensifice eforturile de gestionare a fenomenului sau să urmeze unele reguli stricte.

Potrivit unor surse oficiale citate de Politico, Comisia Europeană urmează să ceară Facebook, Google și Twitter să își modifice algoritmii și să demonstreze public că au făcut acest lucru, astfel încât să oprească transmiterea informațiilor false pe platformele lor.

În conformitate cu noile reguli, care vor fi negociate cu cele mai mari rețele sociale din lume, Bruxelles va solicita, de asemenea, ca fiecare companie să dezvăluie modul exact prin care luptă împotriva dezinformării, ce măsuri ia pentru a elimina ori combate fake news-urile și conturile care promovează astfel de postări, ar și să ofere utilizatorilor o mai mare transparență cu privire la modul în care sunt vizați de reclame.

Google, Facebook și Twitter neagă existența dezinformării pe platformelor lor

Deși mii de știri false apar zilnic pe rețelele sociale, în special de la izbucnirea pandemiei de Covid-19, Facebook, Google și Twitter neagă acest lucru și susțin că iau toate măsurile pentru a combate dezinformarea.

Companiile, alături de agenţii de publicitate, au semnat în 2019 codul de bune practici al Uniunii Europene pentru a contracara dezinformarea pe platformele lor, prin care erau obligate să să prezinte rapoarte privind eforturile lor în acest sens.

Anunțul ce urmează să fie făcut săptămâna viitoare de Comisia Europeană va face parte dintr-o revizuire a așa-numitului cod de bune practici. Potrivit surselor citate, un audit al Curții de Conturi Europene ar urma să spună că acordul actual nu responsabilizează platformele pentru rolul lor în răspândirea dezinformării.

Aceste reguli sunt acum rescrise în cadrul Actului legislativ privind serviciile digitale, o serie de propuneri separate care vor viza conținutul online dăunător și vânzarea de bunuri ilegale și care includ amenzi de până la șase procente din veniturile anuale dacă platformele nu opresc aceste practici.

UE amenință Google, Facebook și Twitter cu amenzi de milioane de euro

Codul de bune practici revizuit va fi din nou voluntar, până când Actul legislativ privind serviciile digitale va deveni lege, cel mai probabil peste doi ani. În cazul în care marile companii tech sunt de acord cu noua variantă a codului, acestea vor putea folosi standardele acestuia pentru a dovedi că evaluează și diminuează riscul răspândirii falsurilor în online și, prin urmare, să evite sancțiunile.

În cazul în care se abat de la angajamente, companiile vor primi amenzi de milioane de euro în momentul în care Actul legislativ privind serviciile digitale va deveni lege.

Comisia și-a publicat, miercuri, orientările cu privire la modul în care Codul de bune practici privind dezinformarea, primul de acest tip din lume, ar trebui consolidat pentru a deveni un instrument mai eficace de combatere a dezinformării, se arată într-un comunicat al Executivului european..

Věra Jourová, vicepreședinta pentru valori și transparență, a declarat: „Amenințările reprezentate de dezinformarea online evoluează rapid și trebuie să ne intensificăm acțiunea colectivă pentru a consolida rolul cetățenilor și a proteja spațiul informațional democratic. Este necesar un nou cod mai solid, deoarece platformele online și alți actori trebuie să abordeze riscurile sistemice asociate serviciilor lor și amplificării algoritmice, să înceteze activitățile de control pe care le desfășoară pe cont propriu și să nu mai permită obținerea de profituri de pe urma dezinformării, respectând în același timp pe deplin libertatea de exprimare.”

Thierry Breton, comisarul pentru piața internă, a declarat: „Trebuie să combatem infodemia și difuzarea de informații false care pun în pericol viața oamenilor. Dezinformarea nu poate continua să fie o sursă de venit. Trebuie să vedem angajamente mai ferme din partea platformelor online, a întregului ecosistem publicitar și a rețelelor de verificatori de fapte. Actul legislativ privind serviciile digitale ne va oferi instrumente suplimentare și puternice pentru combaterea dezinformării.”

Orientările pledează în favoarea consolidării codului în următoarele domenii:

  • O mai mare participare, cu angajamente adaptate circumstanțelor specifice. Comisia invită platformele existente și emergente active în UE, părțile interesate relevante din ecosistemul publicitar online (de exemplu, bursele de anunțuri publicitare, furnizorii de tehnologie publicitară, mărcile care beneficiază de publicitate), serviciile de mesagerie privată, precum și părțile interesate care pot contribui cu resurse sau expertiză la funcționarea eficace a codului să adere la cod.
  • Codul consolidat ar trebui să includă noi angajamente personalizate, care să corespundă dimensiunii și naturii serviciilor furnizate de semnatari.
  • Privarea de fonduri a dezinformării. Platformele și actorii din ecosistemul publicitar online trebuie să își asume responsabilitatea și să colaboreze mai eficace pentru a priva de fonduri dezinformarea, în special prin schimbul de informații privind reclamele refuzate de unul dintre semnatari ca fiind surse de dezinformare, prin îmbunătățirea transparenței și a mecanismelor de tragere la răspundere în ceea ce privește plasarea anunțurilor publicitare și prin interzicerea participării actorilor care postează în mod sistematic conținut dovedit ulterior ca fiind mincinos.
  • Asigurarea integrității serviciilor. Codul consolidat ar trebui să includă în sfera sa de aplicare formele actuale și emergente de comportament manipulativ utilizate pentru a răspândi dezinformarea (cum ar fi roboții software, conturile false, campaniile de manipulare organizate, piratările de conturi) și ar trebui să includă angajamente personalizate în vederea garantării transparenței și a asumării răspunderii în legătură cu măsurile luate pentru a reduce efectele manipulării.
  • Echiparea utilizatorilor cu mijloacele adecvate pentru a putea înțelege și semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare.
  • Utilizatorii trebuie să aibă acces la instrumente care să le permită să înțeleagă mai bine mediul online și să navigheze în acest mediu în condiții de siguranță.
  • Semnatarii trebuie să asigure transparența sistemelor lor de recomandări, mai precis modul în care utilizatorii văd conținutul, și să ia măsuri pentru a atenua riscurile pe care le alimentează acestea, cum ar fi propagarea virală a dezinformării.
  • De asemenea, semnatarii ar trebui să le ofere utilizatorilor lor instrumente și proceduri accesibile și eficace pentru a semnala situațiile în care se confruntă cu acte de dezinformare care are potențialul de a cauza prejudicii publice sau individuale. Utilizatorii al căror conținut sau ale căror conturi a/au făcut obiectul unor măsuri luate ca răspuns la o astfel de semnalare ar trebui să aibă acces la un mecanism adecvat și transparent de recurs și să poată introduce o cale de atac.
  • Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să sporească vizibilitatea informațiilor fiabile de interes public și să avertizeze utilizatorii care au interacționat cu conținuturi semnalate ca fiind false de către verificatorii de fapte. Lărgirea sferei de aplicare a verificării faptelor și asigurarea unui acces sporit la date pentru cercetători.
  • Noul cod ar trebui să includă o mai bună cooperare cu verificatorii de fapte și să lărgească sfera de aplicare a verificărilor în toate țările și în toate limbile UE.
  • Codul consolidat ar trebui, de asemenea, să includă un cadru solid pentru accesul cercetătorilor la date. Un cadru solid de monitorizare.
  • Codul consolidat ar trebui să includă un cadru de monitorizare îmbunătățit, bazat pe indicatori-cheie de performanță clari care să măsoare rezultatele și impactul acțiunilor întreprinse de platforme, precum și impactul global al codului asupra dezinformării în UE
  • Platformele ar trebui să prezinte periodic rapoarte Comisiei cu privire la măsurile luate și la indicatorii-cheie de performanță relevanți. Informațiile și datele ar trebui furnizate de platforme în formate standardizate și ar trebui defalcate pentru fiecare stat membru în parte.
Sursa: digi24
Daca ti-a placut, distribuie acum!
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

Facebook
error: Continutul este protejat!
Închide
Închide