Pământul trece prin resturile unor supernove antice

Praful radioactiv de pe fundul oceanelor sugerează că Pământul se mișcă printr-un nor masiv lăsat în urmă de o stea care a explodat.

În mod continuu, în ultimii 33.000 de ani, spațiul cosmic a însămânțat Pământul cu un izotop rar de fier produs în exploziile de supernove.

Nu este prima dată când acest izotop, cunoscut sub numele de Fe-60, a ajuns pe Pământ. Există însă tot mai multe dovezi că Pământul se deplasează printr-un nor interstelar de praf care ar fi putut proveni de la o supernovă cu milioane de ani în urmă.

Izotopul Fe-60 a fost în centrul mai multor studii de-a lungul anilor. El are o perioadă de înjumătățire de 2,6 milioane de ani, ceea ce înseamnă că se dezintegrează complet după 15 milioane de ani. În consecinţă, orice probe găsite aici pe Pământ provin din altă parte, deoarece Fe-60 nu ar fi putut supraviețui de la formarea planetei din urmă cu 4,6 miliarde de ani.

Oamenii de ştiinţă au găsit astfel de depozite. Fizicianul Anton Wallner de la Universitatea Națională din Australia a datat anterior depozite pe fundul mării din urmă cu 2,6 milioane și 6 milioane de ani, ceea ce sugerează că resturi de la supernove au ajuns pe planeta noastră în acele perioade de timp.

Există însă dovezi mult mai recente ale acestui praf de stele. El a fost găsit în zăpada din Antarctica şi, conform dovezilor, ar fi căzut în ultimii 20 de ani.

În urmă cu câțiva ani, oamenii de știință au anunțat că Fe-60 a fost detectat în spațiul din jurul Pământului de către sonda spațială Advanced Composition Explorer (ACE) a NASA în urma unor măsurători efectuate timp de 17 ani.

În anul 2020, Wallner a găsit Fe-60 în 5 eșantioane de sedimente de adâncime din două locații care datează de acum 33.000 de ani, iar cantitățile de Fe-60 din probe sunt destul de consistente pe întreaga perioadă de timp.

Această constatare ridică de fapt mai multe întrebări decât oferă răspusuri.

Pământul se deplasează în prezent printr-o regiune numită Norul Interstelar Local, alcătuită din gaz, praf și plasmă.

Pamant-resturi-supernove

Pământul trece prin resturile unor supernove antice? Credit: ESA/Hubble & NASA

Dacă acest nor a fost creat prin explozia unei stele, atunci este rezonabil să ne așteptăm să “prăfuiască” Pământul cu o ploaie foarte slabă de Fe-60. Acest lucru a fost sugerat de probele din Antarctica și asta a încercat să valideze Wallner și echipa sa examinând sedimentele oceanice.

Dacă Norul Interstelar Local este sursa fierului-60, atunci ar fi trebuit să existe o creștere bruscă a cantităţii de Fe-60 atunci când Sistemul Solar a intrat în acesta. Potrivit datelor echipei de cercetători, acest lucru ar fi avut loc în ultimii 33.000 de ani. Cel mai vechi eșantion ar fi trebuit să aibă niveluri semnificativ mai mici de fier-60, dar cercetătorii nu au constatat acest lucru.

Aşa cum cercetătorii notează în lucrarea lor, este posibil ca Norul Interstelar Local și resturile supernovelor să fie coincidenţe, resturile rămânând în mediul interstelar din explozii de supernove care au avut loc cu milioane de ani în urmă. Asta ar sugera că Norul Interstelar Local nu este o rămășiță de supernovă.

„Există lucrări recente care sugerează că fierul-60 prins în particule de praf ar putea proveni din mediul interstelar.

În consecinţă, fierul-60 ar putea proveni din explozii chiar mai vechi de supernove, iar ceea ce măsurăm este un fel de ecou”, a declarat Wallner anul trecut.

Cercetătorii au sugerat că cel mai bun mod de a afla sursa fierului-60 este să căutăm mai mult fier-60 într-o perioadă de timp cuprinsă între 40.000 de ani şi aproximativ un milion de ani în urmă.

Dacă abundența de fier-60 crește mai mult înapoi în timp, atunci asta ar sugera că sursa fierului-60 o reprezintă supernovele antice.

Cu toate acestea, o abundență mai mare, într-o perioadă mai recentă, ar sugera că Norul Interstelar Local este sursa fierului-60.

Sursă: Science Alert/ stiintaonline.ro