TRENDING
  • 13:09 » O femeie, cadru militar în Bucureşti, a fost arestată după ce şi-ar fi bătut fetiţa de 2 luni. Copila a ajuns la spital cu fracturi
  • 13:02 » Scandalul redirecționării pacienților de la public la privat. Rafila: Ar trebui stabilite niște sancțiuni
  • 12:58 » Cătălin Cherecheş rămâne în închisoare. Curtea de Apel Cluj a respins contestaţia fostului primar
  • 12:50 » Irina Podnosova, fosta colegă de facultate a lui Putin, a fost confirmată ca președintă a Curții Supreme a Rusiei
  • 12:47 » Președintele conservator al Poloniei s-a întâlnit cu Donald Trump, la New York
Daca ti-a placut, distribuie acum!

Pentru a schimba modelul economic ar fi necesar să se introducă „salariul universal și reducerea zilei de muncă”, a afirmat Papa Francisc în mesajul video de la reuniunea „Mișcărilor Populare”. Un „venit minim, sau salariu universal, astfel încât fiecare persoană din această lume să poată accesa cele mai elementare bunuri ale vieții”, este propunerea pontifului, care consideră că „este sarcina guvernelor să stabilească scheme fiscale și redistributive, astfel încât bogăția unei părţi să fie împărțită în manieră echitabilă”, scriu jurnaliștii La Stampa, citați de Rador.

Papa Francisc cere apoi să se „lucreze mai puțin, astfel încât pe piaţa muncii să aibă acces mai mulți oameni”. Măsuri pe care Suveranul Pontif le definește drept „necesare, chiar dacă nu sunt suficiente”.

Potrivit Papei Francisc, acum „sunt necesare noi momente de întâlnire, de discernământ și de acțiune comună. Pentru că revenirea la schemele anterioare ar fi un gest cu adevărat sinucigaș și, dacă îmi permiteți să forțez puțin cuvintele, ar fi un ecocid și un genocid. Forțez! În ultimele luni, multe dintre lucrurile pe care le-ați denunțat s-au dovedit a fi complet evidente”. Pandemia a scos în evidenţă „inegalitățile sociale care afectează popoarele noastre și a expus – fără a cere permisiunea sau a-şi cere scuze – situația chinuitoare a atâtor frați și surori, acea situație pe care multele mecanisme de post-adevăr nu au putut s-o ascundă”. Multe lucruri pe care „le-am considerat ca atare au căzut ca un castel construit din cărţi de joc. Am experimentat cum, de la o zi la alta, modul nostru de viață se poate schimba drastic, împiedicându-ne, de exemplu, să ne vedem familia, tovarășii și prietenii”. Cu toate acestea, în multe țări, „statele au reacționat”. Cu toții „am suferit durerea lockdown-ului, însă vouă, aşa cum s-a întâmplat mereu, v-a revenit partea cea mai grea. În cartierele lipsite de infrastructura de bază (unde mulți dintre voi trăiesc, ca de altfel alte milioane și milioane de oamenii), este greu să stați acasă; nu numai pentru că nu aveți tot ceea ce vă trebuie pentru măsurile minime de îngrijire și protecție, ci pur și simplu pentru că locuința voastră este cartierul. „Migranții, oameni lipsiţi de documente” muncitorii fără venituri fixe au fost, în multe cazuri lipsiți de orice ajutor de la stat fiind incapabili să își îndeplinească sarcinile obișnuite, agravându-se astfel sărăcia lor deja chinuitoare.

În discursul său Papa Francisc a vrut să facă referire şi „la o pandemie tăcută, care de ani de zile afectează copiii, adolescenții și tinerii din toate clasele sociale; și cred că, în această perioadă de izolare, a crescut și mai mult. Este stresul și anxietatea cronică, legate de diverși factori precum hiperconectivitatea, debusolarea și lipsa de perspectivă pentru viitor, care se agravează fără un contact real cu ceilalți – familii, școli, centre sportive, oratorii, parohii -; pe scurt, este agravată de lipsa unui contact real cu prietenii, deoarece prietenia este modul în care dragostea se dezvoltă întotdeauna”.

Pentru Papa Francisc este „clar că tehnologia poate fi un instrument al binelui și că este un instrument al binelui, care permite dialoguri ca acesta și multe alte lucruri, însă nu poate înlocui niciodată contactul dintre noi, nu poate înlocui niciodată o comunitate în care să ne înrădăcinăm și în care să ne asigurăm că viața noastră devine roditoare”. Și, vorbind despre pandemie, „nu putem decât să ne întrebăm despre flagelul crizei alimentare. În ciuda progreselor în biotehnologie, milioane de oameni au fost privați de alimente, chiar dacă acestea sunt disponibile”. Anul acesta, „alte douăzeci de milioane de persoane s-au trezit târâte la niveluri extreme de nesiguranță alimentară. Sărăcia gravă s-a înmulțit. Prețul alimentelor a crescut semnificativ. Cifrele foamei sunt oribile și mă gândesc, de exemplu, la țări precum Siria, Haiti, Congo, Senegal, Yemen, Sudanul de Sud; însă foamea se simte și în multe alte țări ale lumii sărace și, nu de puține ori, și în lumea bogată”.

Sursa: G4Media


Daca ti-a placut, distribuie acum!
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

Facebook
Închide
Închide