Un pilot austriac, lăsat fără permis după ce, în iulie 2022, a fost prins cu o viteză de 230 de km/h, pe autostrada A1, în județul Timiș, a dat în judecată Poliția, cerând anularea sancțiunii. După întocmirea amenzii, austriacul s-a fotografiat cu polițistul.

În 26 iulie 2022, Poliția Română anunța pe pagina de Facebook a instituției că un austriac care circula cu un Ferrari pe autostrada A1, sensul de mers Lugoj – Deva, a fost prins în apropierea localităţii Margina din judeţul Timiş, conducând un un Ferrari cu viteza de 230 km/h. Șoferul a rămas fără permis pentru 120 de zile și amendat cu 1.305 lei.

Ulterior, Valer Kovacs, polițistul care l-a lăsat pe austriacul cu Ferrari fără permis a postat pe Facebook mai multe fotografii în care apare alături de șoferul prins cu 230 km/h.

„Ieri am întâlnit prin luneta radarului un pilot de curse din Austria cu un Ferrari ce dezvolta 700cp și se deplasa cu 230km/h. Un om obișnuit cu viteze astronomice. Din păcate legea este lege pentru toată lumea, indiferent de meserie sau situație. I-am explicat pericolele la care se expune, a înțeles mesajul meu și l-am rugat pe viitor să nu mai confunde autostrada cu circuitul de curse. La final ne-am oferit o strângere de mână în semn de respect reciproc. Așa cum v-am promis, voi face câte o poză cu fiecare dintre voi, care doriți acest lucru indiferent de situație. Protejați viața”, a scris polițistul pe Facebook.

Austriacul „a înțeles mesajul”, dar a deschis proces

Chiar dacă „a înțeles mesajul” transmis de polițistul care l-a lăsat fără permis, austriacul a dat în judecată Poliția, cerând anularea procesului-verbal de contravenție.

În procesul de la Judecătoria Făget, pilotul austriac a reclamat că procesul-verbal de contravenție „a fost întocmit cu încălcarea dispozițiilor art. 6 par. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu indicarea greșită a locului unde a fost încheiat, necuprinzând codul numeric personal (mai precis numărul de identificare fiscală), descrierea faptei contravenționale fiind sumară și necuprinzând ambele instanțe competente teritorial să judece plângerea contravențională”.

În plus, pilotul cu Ferrari a mai reclamat că „deși este cetățean austriac și nu cunoaște limba română, a fost sancționat contravențional cu încălcarea dreptului de a fi informat, într-o limbă pe care să o înțeleagă, asupra naturii și cauzei acuzației aduse împotriva sa”.

„Semnarea procesului-verbal redactat într-o limbă pe care nu o înțelege, fără să fie informat de către un interpret asupra naturii acuzației constituie un motiv de nelegalitate a procesului-verbal care atrage sancțiunea nulității absolute, fiind adusă atingere dreptului la apărare, dreptului la un proces echitabil, respectiv principiului egalității de arme”, a mai reclamat austriacul, prin avocat.

În plus, austriacul a mai reclamat faptul că „descrierea faptei este sumară și nu cuprinde ambele instanțe competente teritorial să judece plângerea”. „Totodată, nu cuprinde seria și numărul pașaportului, nici data eliberării acestuia și nici statul emitent, lipsa acestor mențiuni, care trebuiau să se regăsească în mod obligatoriu în cuprinsul procesului-verbal atacat, nu permite identificarea contravenientului”, se mai arată în cererea de chemare în judecată.

Sancțiunea a fost menținută

Judecătoria Făget a menținut sancțiunea aplicată austriacului prins cu 230 km/h, arătând că „neaducerea la cunoștința persoanei sancționate, într-o limbă pe care să o cunoască, a faptei imputate, nu poate determina prin ea însăși nulitatea absolută a procesului-verbal, urmând a fi avute în vedere consecințele concrete, reale produse în fiecare caz”.

„În cauză, petentului i-a fost comunicat procesul-verbal, sub semnătură, la data întocmirii, iar acesta a putut beneficia prin căi proprii de traducerea conținutului procesului-verbal, exercitându-și inclusiv dreptul de a contesta procesul-verbal. Uzând de calea plângerii împotriva procesului-verbal, petentul a putut formula toate obiecțiunile în privința legalității și temeiniciei procesului-verbal, beneficiind în final de toate garanțiile procedurale incidente”, se arată în sentința Judecătoriei Făget, care nu este definitivă.

Judecătorul a mai reținut, în privința lipsei unui cod numeric personal de pe procesul-verbal, că „tocmai petentul afirmă că nu deține un cod numeric personal, ci doar un număr de identificare fiscală”.

„Or, nu este incontestabil că acest număr a fost pus la dispoziția agentului constatator la data întocmirii actului ori că i-a parvenit în vreun alt fel, pentru a fi inserat în conținutul procesului-verbal. Analizând procesul-verbal, instanţă constată că, la momentul opririi sale în trafic de către agentul constatator, petentul s-a prevalat de cetăţenia sa austriacă, prezentând actul de identitate emis de acest stat, în care nu se indică faptul că petentul are atribuit în România un cod numeric personal, astfel că acesta nu poate invoca în cadrul plângerii contravenţionale formulate faptul că în procesul-verbal contestat nu este trecută această mențiune”, se mai arată în sentința Judecătoriei Făget, publicată pe platforma rejust.

În privința temeiniciei procesului-verbal, judecătorul a reținut că fapta este dovedită de înregistrarea video, realizată cu aparatul radar. Referitor la cuantumul sancțiunii, judecătorul a punctate faptul că sancțiunea este corectă pentru că „fapta de a circula cu viteza de 230 km/h pe un sector de drum cu viteza maximă legal admisă de 130 km/h, prezintă o periculozitate semnificativă, atât în ceea ce privește siguranța conducătorului autoturismului, cât și a celorlalți participanți la trafic, neputându-se ignora potențialele consecințele”.

sursă:adevarul.ro