TRENDING

14:54 » Ce sancțiuni riscă Diana Șoșoacă după scandalul din Parlamentul European. În ce condiții îi poate fi suspendat sau retras mandatul

14:45 » Rusia consideră „prezența concentrată” a navelor NATO în Marea Neagră drept o ameninţare: Suntem atenţi la România şi Bulgaria

14:41 » Percheziții acasă la Bianca Drăgușanu, acuzată de evaziune fiscală din vânzarea de haine. Polițiștii au dus-o la audieri

14:37 » Canicula face victime în România. 3 oameni au murit, numărul apelurilor la 112 crește. Arafat: „Oamenii nu mai pot”

14:29 » Un polițist din Sibiu este acuzat că a inventat un accident rutier. Ar fi mințit în procesul verbal ca să-și ajute un prieten

Daca ti-a placut, distribuie acum!

România stă pe o „mină de aur”, pe care a nu o mai exploatează din anii 2000, de când autorităţile au decis închiderea preţioaselor cariere Ungurelaşu şi Cătălinu, deşi autorizaţia de exploatare este încă valabilă, iar o tonă de minereu s-ar vinde acum cu 200.000 de euro.

Surse autorizate susţin că zeci de mii de tone de grafit zac nefolosite în Baia de Fier, în timp ce o lume întreagă se bate pe această resursă unică. Din grafit se extrage grafenul, esenţial în energia verde, iar o tonă se vinde şi cu 200.000 de euro, potrivit Ştirilor Pro TV.
În Baia de Fier, grafitul a fost exploatat în două perimetre miniere: în subteran, prin punctul Cătălinu, şi în cariera Ungurelaşu. 40.000 de tone din acest mineral erau produse în fiecare an.
Din grafit se obţine grafenul, folosit în prezent la construcţia de panouri solare şi baterii. O tonă se vinde şi cu 200.000 de euro.
Însă uzina de procesare a mineralului a fost închisă în anii 2000, abia acum fiind lansată o nouă licitaţie de către Salrom pentru achiziţionarea studiului de fezabilitate privind „exploatarea şi valorificarea superioară a şisturilor grafitoase de la cariera Ungurelaşu şi Cătălinu – Baia de Fier”, potrivit Economica, ofertele fiind aşteptate până miercuri 4 august.
Grafitul are mai multe aplicaţii industriale care-l fac important în actuala tranziţie energetică. Pe de o parte, el este folosit în electrolizoare, unde prin descompunerea apei prin folosirea energiei electrice se obţine hidrogenul, care este văzut drept una dintre cele mai importante surse de energie a viitorului. Pe de altă parte, el este folosit în industria bateriilor, alături de Litiu şi Cobalt, şi se cunoaşte deja trendul de electrificare al transporturilor.
Şi, poate cel mai important, grafitul este materia primă pentru grafen, despe care s-a spus că este materia primă a secolului XXI, un material cu proprietăţi uimitoare care începe deja să fie folosit în noua industrie energetică.

CE ESTE GRAFENUL ŞI LA CE E BUN

Un material cu o rezistenţă extraordinară, de până la 200 de ori mai puternic decât oţelul dar de 1.000 de ori mai uşor decât o foaie de hârtie. Este cel mai bun conductor de electricitate de la ora actuală. El este obţinut din grafit – substanţă care este cunoscută popular mai ales pentru că o găsim în mina oricărui creion. Grafenul este o variantă bidimensională a grafitului (o foiţă extrem de subţire, cea mai subţire posibil), atomi de carbon dispuşi într-o reţea bidimensională. El a fost descoperit şi izolat în anul 2004, prin exfolierea grafitului, de un grup de cercetători de la Universitatea din Manchester, lucru care le-a adus unora dintre ei Premiul Nobel pentru Fizică în anul 2010. Dacă puteţi să vizualizaţi o foiţă cu o grosime de doar un milimetru, în ea sunt nu mai puţin de trei milioane de straturi de grafen. Sau: o foiţă de grafen de un metru pătrat cântăreşte 0,007 grame, dar poate susţine o masă de 4 kilograme.
Socotit materialul revoluţionar al secolului XXI, în plină eră a decarbonizării grafenul îşi găseşte utilizări, printre multe altele, şi în noua industrie energetică, pentru că este de departe cel mai bun conductor de electricitate şi căldură. El poate şi a început să fie folosit pentru realizarea de circuite integrate mult mai rapide, la construcţia panourilor solare (costul de producţie scade semnificativ), la unităţi de stocare şi eliberare ultrarapidă a energiei (baterii).
S-a calculat, de exemplu, că gradul de conductivitate al unui panou solar cu grafen este cu 52% mai ridicat decât al unuia avansat care se fabrică acum la scară industrială. Iar o baterie cu grafen se încarcă de cinci ori mai repede decât una litiu-ion şi înmagazinează cu 45% mai multă energie.
Sursa: Adevărul.ro

Daca ti-a placut, distribuie acum!
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

Facebook
Închide
Închide