BREAKING NEWS
  • 9:50 » DE-A PLÂNSU’ CU INDUSTRIA DE APĂRARE
  • 9:41 » Magazinul tau de accesorii! www.petmo.ro
  • 17:49 » HOROSCOP 5 AUGUST.
  • 17:47 » Acțiuni de combatere a insectelor prin pulverizare aeriană în Corbii Mari
  • 17:04 » „România neîmblânzită”, un film care ne poate surprinde așteptările.
  • 16:41 » Somnambulismul sau boala care te face să te deplasezi în timp ce dormi.
  • 16:26 » Povestea lui Philippe Pages, cunoscut ca Richard Clayderman.

Șeful Gărzii de Mediu: „Poluarea face mai multe victime decât COVID-ul”. Octavian Berceanu cere adoptarea unei strategii în CSAT!

Numărul victimelor pe care poluarea le face în România într-un an este mai mare decât cel al victimelor provocate de COVID, iar dacă pentru COVID s-au cheltuit bani „extraordinar de mulți” și s-au luat măsuri drastice, pentru poluare nu se face aproape nimic, spune șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, care cere ca o strategie anti-poluare să fie adoptată cu prioritate în CSAT, pentru că este o problemă ce ține de siguranța națională.

„Nu avem echipamente și asta ne ține destul de mult, nu putem da un răspuns cetățeanului, nu putem surprinde infracțiuni de mediu”, a acuzat șeful Gărzii de Mediu arătând cu ce se confruntă în activitatea pe care o desfășoară.

„Pentru COVID am pus în mişcare forţe, am cheltuit bani extraordinar de mulţi, am ţinut lumea în case, pentru poluare aproape nu facem nimic. Nu sunt bani, nu sunt forţe, nu sunt ministere care să lucreze în comun, dar numărul victimelor este mai mare la poluare”, susține Octavian Berceanu. „Amprenta pe care o presupune poluarea de mediu este mult mai mare. Daunele sunt mai mari decât daunele de la COVID, dar nimeni nu vorbeşte despre asta, pentru că ne scade foarte mult productivitatea în muncă, avem daune în ceea ce privește PIB-ul nostru din cauza poluării și nimeni nu vorbește despre asta”, a continuat șeful Gărzii de Mediu.

Până vineri, 28 mai 2021, de la începutul pandemiei de COVID, 30.174 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au murit în România.

Cum acționează mafia deșeurilor în România

Șeful Gărzii de Mediu a vorbit, vineri seara, la Digi24, și despre ultima sa acțiune în teren, cea de la Sărulești. El spune că în comerțul ilegal cu feroase şi neferoase care se desfășoară acolo, acționează de fapt grupuri sau structuri de crimă organizată.

El a arătat că „pe aceste structuri, care au o activitate febrilă de ceva ani de zile, se pot ataşa importurile ilegale de deşeuri”.

„Avem o structură care dirijează deja în mod ilegal deşeuri în ţară. În momentul în care tu aduci deşeuri ilegale în România, ei sunt structura care îţi preiau aceste deşeuri şi te scapă de ele. Vreau să desfiinţăm aceste structuri, să nu mai existe un fel de pod pentru cei care se ocupă de importul ilegal de deşeuri”,  a explicat Octavian Berceanu.

Cât costă un camion cu cupru

„Revenind la partea de infracţionalitate, oamenii aceştia (din Sărulești – n.r.) doar prestează nişte servicii pentru alţi oameni din proximitate care le aduc camioanele acestea cu marfă, cu maşini de spălat, cu televizoare, maşini, camioane, autobuze, fel și fel de lucruri, pe care ei le dezmembrează şi de aici rezultă nişte produse: fierul vechi care merge și e comercializat tot aşa, pe o piaţă neagră, cablurile care conţin cupru, de exemplu, care sunt incinerate şi turnate în lingouri şi vândute pe piaţa neagră; mai rezultă nişte produse din dezasamblarea vehiculelor care nu sunt valorificate, sunt incinerate sau aruncate aiurea pe câmpuri. Volumele sunt enorme, mii de metri cubi, mii de tone şi nu se descompun decât în mii de ani aceste produse pe care le aruncăm în pământ”, a subliniat Octavian Berceanu.

„Poţi să faci această economie circulară să funcţioneze şi legal, dar nu au vrut, până acum, pentru că banii negri rezultați au, tot așa, niște proporții foarte mari”, a adăugat șeful Gărzii de Mediu.

El a dat și un exemplu: un camion de cupru de 5 tone valorează cel puţin 30.000 de euro.

Rețele interconectate. Axa traficului cu deșeuri

Șeful Gărzii de Mediu spune că în teren acționează, de fapt, niște rețele „foarte bine conectate unele cu altele”.

„Sunt nişte camioane care tot pleacă de acolo (…) Există un comerţ. De exemplu, în Săruleşti se fac actele pentru cablurile arse în Sinteşti, lângă Bucureşti. Când am spus că am dat acolo amenzi, am vizat în primul rând firme. Pentru 6 companii din Săruleşti ieri a fost retrasă autorizaţia de funcţionare. De ce? Pentru că facilitau un astfel de comerţ la limita legii”, a arătat Berceanu.

„Dacă ne uităm pe hartă şi tragem o linie, vom vedea o axă: Constanţa – Săruleşti – Sinteşti – Strehaia, până în graniţa cealaltă, cu Serbia, cu Ungaria”, a indicat Berceanu. Pe această linie sunt niște localități în care sunt firme care au același obiect de activitate și este o întreagă țesătură între aceste companii. E o piață neagră a deșeurilor, a fierului vechi, a cuprului și a altor produse care în mod normal ar trebui să intre în economia circulară, a arătat Berceanu.

„Aceste deşeuri vin din ceea ce ar trebui să fie contorizat în economia circulară, ceea ce ar trebui să reprezinte banii decontaţi de la diverse organizaţii cu care producătorii de produse şi deşeuri, de ambalaje, sunt conectaţi, bani care în loc să se rostogolească la vedere, de fapt sunt înmormântaţi în economia neagră, ajung în altă parte”, a detaliat şeful Gărzii de Mediu.

Importurile de deșeuri: jumătate din tabelul lui Mendeleev

„Nu există zi să nu se încerce pătrunderea în țară, sub o formă sau alta, mascată, voalată sau fățișă, cu deșeuri pe la punctele de frontieră ale României. Multe dintre aceste deșeuri au alte etichete, alte anexe completate, produse second-hand, textile second-hand, care nu vor ajunge nicăieri să fie vândute. Dacă mergem lângă gropile ilegale, lângă Craiova sau chiar lângă București, vedem ca niște straturi, așa, pe terenuri: textile – 4 centimetri, PET-uri  – 3 centimetri, fier vechi – 2 centimetri. Mergem pe malul râurilor din jurul marilor orașe și așa arată profilul de sol”, a spus Berceanu.

De ce este România o țintă pentru exporturile de deșeuri ale altora? Pentru că neutralizarea unei tone de deșeuri aduse din import costă cam 500 de euro. La noi, o arunci pe groapă. Cât ai plăti dacă o arunci legal pe groapă? Te costă cam 60-70 de euro. Dacă o arunci într-o margine de sat, într-un râu, într-o balastieră și apoi o acoperi cu pământ, câștigi deja o parte din suma pe care ai fi trebuit să o dai pentru neutralizarea legală, a arătat Octavian Berceanu.

El crede că un mai bun control asupra importurilor de deșeuri în România s-ar putea face prin reducerea punctelor vamale. În plus, România nu are nici scannere funcționale pentru depistarea lor. Un proiect de achiziționare a unor astfel de instrumente, cu finanțare externă, s-a lovit de legislația și birocrația din România: doar vama are dreptul să utilizeze aceste scannere.

Amenințare la adresa securității naționale

Iar suspiciunile în legătură cu containerele care forțează granița țării sunt mult mai multe. Unele dintre aceste deșeuri importate sunt periculoase și sunt amestecate printre lucruri care ar trebui să ajungă în magazine –  în față ai aparatură electrocasnică, în spate ai tocătură de electrocasnice și acolo ai jumătate din tabelul lui Mendeleev. Îți trebuiesc niște mii de ani ca să fie neutralizate în mod natural în sol, a afirmat Octavian Berceanu.

„Atât de mare este presiunea, şi externă, și internă, cu deșeuri, vizavi de lege și de sănătatea oamenilor, încât noi ar trebui la ora asta să avem o strategie extraordinar de bine dezvoltată pe combatere a infracţionalităţii de mediu – și nu mă refer doar la deșeuri, mă refer și la poluare – , iar acestă strategie ar trebui să fie printre primele cinci strategii care să fie aprobate în CSAT, pentru că murim cu zile din cauza poluării”, a adăugat Berceanu.

Garda de Mediu nu a fost proiectată pentru acest nivel și pentru acest tip de activitate (importurile de deșeuri), care categoric este o amenințare la adresa securității naționale, nu încape absolut nicio îndoială vizavi de magnitudinea acestei amenințări, a insistat Octavian Berceanu.

„Avem o tensiune maximă la granițele României? Vorbim de conflictul din Ucraina sau de conflict militar în altă parte, dar nu ne uităm la faptul că ne intră aceste deșeuri în România și înseamnă mortalitate, înseamnă distrugerea mediului, distrugerea calității vieții, pierderi de bani fantastice pentru noi, pentru că trebuie să reparăm peste 10 ani sau 20 de ani ceea ce facem greșit acum (…) Avem structuri de crimă organizată pe zona de mediu, de deșeuri, care deja au activitate în România. Avem nevoie de mai mulți oameni, clar, avem nevoie de mai mulți procurori pe mediu, care să priceapă ce înseamnă această amenințare puternică”, a arătat Octavian Berceanu.

Un RCA pentru companiile de mediu

El a menționat, de asemenea, și ideea de a  introduce un RCA de mediu pentru companiile care au un impact asupra mediului și care nu au absolut nicio asigurare atunci când produc accidente.

„Odată introduse aceste deșeuri pe teritoriul României nu le mai poți scoate, trebuie să te descurci cu ele și ce putem face, dacă noi nu avem tehnologie? Ce putem face decât să le depozităm? Asta, în cazul fericit în care le descoperim, dar dacă ele sunt introduse ilegal în țară, atunci cel care le-a introdus are tot interesul să scape de ele, să nu fie găsite, să nu urmeze o anchetă. Și atunci, unde credeți că le găsim? Băltind în pânza freatică”, a arătat șeful Gărzii de Mediu.

El a explicat că un transport de deșeuri poate fi întors când este depistat în zona liberă a portului, dar dacă sunt deșeurile depozitate undeva, într-o groapă de gunoi, nu mai ai dovada provenienței lor și asta și urmăresc cei ce se ocupă de business-ul ilegal de deșeuri.

sursa digi24

Daca ti-a placut, distribuie acum!
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
  •  
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

Facebook
error: Continutul este protejat!
Închide
Închide