BREAKING NEWS
  • 23:45 » 2.551 Euro pentru primul copil nou-nascut,in Serbia
  • 23:17 » Accident VIOLENT pe o șosea din județul Prahova. Sunt două persoane rănite
  • 23:14 » FOTO: Accident teribil pe o șosea din Bistrița-Năsăud. Fetiță de 5 ani și o femeie, băgate în spital
  • 23:13 » Următoarea pandemie ar putea fi mai letală decât COVID-19, afirmă creatoarea vaccinului AstraZeneca
  • 23:12 » FOTO: Au văzut moartea cu ochii. Trei persoane au fost rănite şi au ajuns la spital, după un accident în Vâlcea
Daca ti-a placut, distribuie acum!

Simbolurile României rămân în bătaia puștii. Legile prin care s-ar interzice vânătoarea de capre negre și ciocârlii sunt blocate în Parlament de doi ani

Legile care interzic vânătoarea de capre negre și ciocârlii sunt blocate în Parlament de aproape doi ani în ciuda promisiunilor făcute de guvernanți pentru protejarea acestor specii.

Între timp, Ministerul Mediului continuă să atribuie cote de vânătoare, iar cele pentru capră neagră chiar au crescut față de anul trecut. Astfel, potrivit Ordinului ministrului mediului pentru perioada 15 mai 2021 – 14 mai 2022, 590 de capre negre ar urma să ajungă în bătaia puștii în această perioadă, față de 566 cu un an în urmă.

În ceea ce privește ciocârliile, un Ordin de ministru din august acest an pune pe lista vânătorilor 229.633 de păsări, înregistrându-se totuși o scădere considerabilă față de anul trecut când aproape 400.000 de exemplare urmau a fi ucise. În sezonul 2019-2020, ordinul de ministru permitea vânarea a peste 439.000 de ciocârlii, însă acesta a fost suspendat printr-o hotărâre a Curții de Apel Brașov.

Vânătoarea de capre negre este doar pentru trofeu

Președintele Asociației Parcului Natural Văcărești și al Asociației Kogayon, Florin Stoican, a explicat pentru Green Report că una dintre problemele principale ale vânătorii este inventarierea. Aceasta este făcută de gestionarul unui fond cinegetic, acesta o trimite la Ministerul Mediului, care acordă cotele de recoltare, fără a avea însă și un instrument de control a situației reale din teritoriu.

Ministerul Mediului nu are niciun instrument de control pentru că evaluările sunt făcute de gestionar și dacă gestionarul este rău intenționat poate pune orice pe hârtie pentru că hârtia suportă orice. De exemplu, în Vâlcea, un fond de vânătoare administrat de Romsilva până în urmă cu câțiva ani, primea 1-2 capre pe an cote de recoltare. Acum, gestionarul fondului este privat și dintr-o dată vezi că primește cote de recoltare 11 – 12 – 13 capre negre pe an”, a spus Florin Stoican. El a subliniat că din cauza arealului acestui mamifer estimarea numărului de exemplare este în realitate destul de dificilă, iar în lipsa unor metode de verificare, autoritățile intervin de cele mai multe ori când este deja prea târziu, iar o specie e periclitată.

Pe de altă parte, omul de știință a reamintit că nu există nicio altă justificare pentru vânarea de capre negre în afară de trofeu. „Vânătoarea de capre negre e justificată doar economic, pentru trofeu. Ea nu produce niciun fel de pagubă pentru că trăiește în zonele muntoase. Deși capra este un simbol al Carpaților și învățăm la școală că este monument al naturii, în practică lucrurile nu se întâmplă așa”, a subliniat Stoican.

Florin Stoican a inițiat și o petiție: „Protejați caprele negre”, care a strâns aproape 15 mii de semnături. Stoican arăta că, potrivit estimărilor, populaţia caprelor negre din România este în creştere, de la 6.722 exemplare în 2005, la 8.158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6.174 exemplare, „fără să se ştie în baza a ce studii”.

Proiectele de protejare sunt blocate în Parlament

În anul 2019, trei parlamentari USR au depus în Parlament două proiecte prin care caprele negre și ciocârliile de câmp să fie puse pe lista speciilor protejate. Majoritatea de la acel moment a respins la Senat proiectul referitor la capre, în timp ce inițiativa privind ciocârliile a trecut prin adoptare tacită, deși Guvernul Dăncilă de atunci spunea că nu îl susține.

De atunci, au trecut însă doi ani, iar comisiile de specialitate de la Camera Deputaților – de mediu și de agricultură – nu au mai întocmit rapoarte pentru aceste legi. Termene au expirat de doi ani.

Președintele Comisiei de Mediu de la Camera Deputaților, George Stângă (PNL), a răspuns la solicitarea Green Report de a spune dacă vor mai fi puse pe ordinea de zi și dacă PNL susține ideea printr-un sms: „Nu am luat o decizie”.

Fostul senator Mihai Goțiu, care este propus pentru a prelua funcția de ministru al mediului, și care este printre inițiatorii celor două proiecte a spus că va susține în continuare inițiativele, indiferent dacă din postura de ministru sau de simplu activist. „Să o pună pe ordinea de zi și să aibă curajul să voteze împotrivă. De asta nu o pun pe ordinea pe zi. Ca să nu voteze împotrivă, dar nici să nu treacă, apelează la stratagema asta în care le țin blocate ca să nu se voteze”, a spus Goțiu pentru Green Report.

Fostul ministru al mediului, Costel Alexe, se declara în februarie 2020 un susținător al ideii interzicerii vânătorii, anunțând că cele două specii vor fi puse sub protecție. „Am luat decizia de a pune sub protecţie două specii emblematice pentru România, pentru care, din păcate, până acum, vânătoarea a fost permisă fără niciun fel de restricţie. Este vorba despre ciocârlia şi capra neagră. Ciocârlia este o specie simbol naţional şi vânarea acesteia nu reprezintă o activitate tradiţională, nu este o practică cinegetică autohtonă. Mai mult, ea se regăseşte pe lista IUCN (The International Union for Conservation of Nature – n.r.)  a speciilor ameninţate cu dispariţia. La rândul său, capra neagră, deşi este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut până în 2007 statutul de monument al naturii, odată cu intrarea în Uniunea Europeană a fost scoasă de sub protecţie. În acest sens, vom transmite Guvernului României punctul de vedere al ministerului privind punerea sub protecţie a acestor două specii, pe care le consider şi emblematice şi, evident, foarte importante pentru ţara noastră“, a spunea Alexe, pe 13 februarie 2020.

Ulterior, chiar Alexe punea în dezbatere ordinul de ministru pentru aprobarea cotelor de vânătoare din 2020. Ideea de protejare a celor două specii a murit în fașă. Alexe a părăsit Ministerul Mediului pentru a deveni președintele Consiliului Județean Iași și ulterior a fost luat în vizor de procurori.

Și SOR a încercat să oprească vânătoarea

Societatea Ornitologică Română (SOR) a atras atenția în mai multe rânduri că ciocârlia este folosită ca umbrelă pentru a bracona alte alte specii de păsări cântătoare din România.

Deși vânătorii români nu au această specie printre preferințe, ea este cerută de cei din Italia. SOR a demarat de-a lungul timpului mai multe campanii pentru stoparea vânării acestei păsări.

Mihai Goțiu, senator la momentul depunerii inițiativei legislative, spunea că nu există nicio justificare pentru vânarea ciocârliei. „(…) am încercat să aflu și să înțeleg cu ce-or fi greșit păsările astea? Distrug recolte? Periclitează alte specii? Se înmulțesc necontrolat? Ei bine, nimic din toate acestea. Ba, din contră, specia e în declin la nivel european, iar vânarea ei e interzisă în majoritatea țărilor europene (cu excepția Italiei, Franței, Greciei, Ciprului, Maltei și… României). Iar de vânat se vânează pur și simplu pentru că limba ciocârliei e considerată a fi o delicatesă prin retaurantele din unele țări vestice, îndeosebi Italia. Cum, în timpul vânătorii, ciocârlia de câmp e aproape imposibil de identificat de alte specii de ciocârlii, braconajul e la liber cu patalama de la Ministerul Apelor și Pădurilor”, spunea atunci Mihai Goțiu.

Citește și: Ministerul Mediului va pune sub protecție ciocârlia și capra neagră 

Campanie pentru protejarea caprelor negre: 609 exemplare de capră neagră vor fi împușcate

Capra-neagră nu mai este socotită monument al naturii

Sursa foto: Parcul National Retezat

Daca ti-a placut, distribuie acum!
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

×

Dă-ne un like pe Facebook

Facebook
error: Continutul este protejat!
Închide
Închide