BREAKING NEWS
  • 23:59 » Alte 9 cazuri de variola maimuţei au fost raportate în ultima săptămână
  • 23:56 » Medicii de familie îl critică pe Rafila și se plâng că nu vor mai putea primi bolnavi la timp din cauza rețetelor de pastile de iod
  • 23:53 » Apelul Ministerului Afacerilor Interne, după ce trei oameni s-au înecat în doar câteva ore: „Nu vă mai riscați viața”
  • 23:50 » Ministerul Sănătății revine cu precizări despre pastilele cu iod: Se iau numai în caz de expunere după un incident nuclear
  • 23:46 » Un câine abandonat a fost salvat din pădure, la Brașov. Era legat cu sârmă de un copac și într-o stare avansată de deshidratare
Daca ti-a placut, distribuie acum!

„Superbanca lui Viktor Orbán”. Liderul ungar creează un holding din trei bănci ungare uriașe, menit să îi asigure sistemului politic un sprijin financiar viabil

La începutul lunii aprilie, un vânt rece bătea prin Budapesta în timp ce liderul neliberal al Ungariei apărea pe scenă pentru a-și proclama victoria. Adjudecându-și un al patrulea mandat succesiv la nivelul întregii țări, Viktor Orbán jubila în fața puținilor oameni adunați în fața „Balenei”, o sală de conferințe în formă de pește aflată pe malul Dunării. „Cu siguranță, suntem într-o formă bună”, a declarat el printre râsete și aplauze. „Am avut o victorie atât de mare, încât ea se poate vedea și de pe Lună”.

În apropiere, un grup de bancheri, având strânse legături cu cercul de elită al premierului, respira și el ușurat. Orbán, șeful de guvern cu mandatul cel mai îndelungat din Europa, le sprijinea de ani buni eforturile de fuzionare a trei dintre cele mai mari bănci din țară în cadrul unei singure instituții, sperând că asta ar fi atât în folosul obiectivelor sale politice, cât și în folosul clienților. Victoria lui însemna că proiectul Hungarian Bankholding (Holdingul Bancar Ungar) va merge cu siguranță înainte, scrie Financial Times, citat de Rador.

Într-adevăr, demersul era deja incipient. În aceeași seară, fuziunea a făcut primul pas. Seara alegerilor a fost aleasă drept un moment în care unele sisteme, aparținând primilor doi membri principali, Budapest Bank și MKB Bank, vor fuziona. Takarek bank, cel de-al treilea partener, ar urma să li se alăture în 2023.

Fuziunea a mers ca unsă, sistemele erau pregătite și funcționau, iar prezența lui Orbán în funcție era asigurată cel puțin pentru încă patru ani – un timp poate suficient pentru ca această așa-zisă „superbancă” să prindă cheag, Așadar Bankholding-ul Ungar luase ființă, fiind menit să îi asigure sistemului politic al lui Orbán un sprijin financiar viabil.

În 2010, atunci când Orbán a venit la putere, partidul său, Fidesz, a declarat că va guverna în conformitate cu „Sistemul Național de Cooperare” (NER), potrivit căruia toți membri societății se vor reuni în vederea unor obiective comune. Practic, NER a devenit treptat rețeaua unor instituții de stat și a unor firme atent selectate, de obicei, conduse de prieteni sau aliați ai lui Orbán, despre care organizațiile pentru drepturile omului afirmă că se ajută reciproc pentru a sprijini regimul neliberal al premierului.

Liderii UE l-au acuzat pe Orbán de tentativa de a canaliza subvențiile UE și contractele publice spre această rețea, pentru a încuraja loialitatea și pentru a-și cimenta regimul. Guvernul său respinge acuzațiile, dar acum se confruntă cu greutăți de finanțare, având în vedere că UE reține fondul de 7,2 miliarde de euro destinate redresării de după pandemie din cauza unor îngrijorări legate de statul de drept și de corupție.

O mare bancă privată, precum Hungarian Bankholding, ar putea stimula economia Ungariei. Guvernul afirmă că intenția de fuzionare este aceea de a crea o bancă “de importană strategică”, și anume, una care să ajute sistemul bancar ungar să devină mai sigur și mai eficient.

Dar o bancă ce cooperează strâns cu guvernul, șI care poate chiar să primească instruțiuni din partea acestuia, ar putea grăbi apariția unei economii hibride care să restrângă sistemul NER, după cum afirmă niște bancheri importanți.(…)

Întrebată dacă demeesul nu ar fi asemnănător acordului de finanțare convenit de Le Pen, NBH a declarat că un asemenea control este exclus. „Potrivit legislației UE, arbitrilor pieței nu le este permis să urmărească sau să autorizeze creditele clienților obișnuiți… NBH nu are cunoștință despre asemenea tranzacții și nici nu le examinează”, a declarat un purtător de cuvânt al băncii centrale, el adăugând că un partid politic este un client oarecare dacă el prezintă necesarele garanții, inclusiv colaterale.

Un purtător de cuvânt din partea NBH a declarat că Banca Națională a Ungariei respinge ferm acuzațiile potrivit cărora guvernatorul băncii centrale sau vreun membru al familiei acestuia ar avea relații de proprietate cu Hungarian Bankholding. Orice informație contrară reprezintă un zvon menit să îi inducă în eroare pe cititori.

Riscurile sistemului

Influența rețelei NER față de bancă a ținut întregul sector bancar pe muchie de cuțit înaintea alegerilor. Hungarian Bankholding reprezenta o realitate legală, chiar dacă fuziunea nu era pe deplin realizată, iar cota sa de pe piață și nota de bilanț de 21,4 miliarde euro o făceau cu ușurință cea de-a doua mare bancă din țară, prea mare ca să poată eșua. Dacă opoziția ar fi câștigat, ea i-ar fi putut lipsi pe aliații lui Orbán de anunite contracte profitabile, lăsându-I incapabili să-și achite creditele.

Dar acum, Orbán a revenit în siguranță pe post, iar fuzunea continuă.

Nimeni din sectorul bancar nu a dorit să-și spună părerea despre Banholding, de teamă să nu-l supere pe premier, dar, în plan privat, mulți se arată neliniștiți de riscurile sistemice ale proiectului.

Creditele NER vor continua, aducându-I în aceeași capcană a lui Orbán atât pe debitori, cât și pe deținători, după cum afirmă un bancher, care a adăugat: „Lumea se schimbă, iar companiile respective ar putea eșua”.

Alții se arată mai relaxați și spun că pot finanța NER fără nicio problemă gravă.

„Dacă vor avea destul timp – patru sau cinci ani – s-ar putea ca împreună să poată face bani cu sau fără favoruri din partea guvernului”, a declarat o sursă.

Totuși, pentru unii, există senzația unei ocazii ratate în privința eventualului succes pe care un asemenea demers l-ar avea pentru Ungaria. „Proiectul Bankholding are multe elemente logice”, a mai spus un vechi șef de bancă. „Integrarea economiilor e o mișcare inteligentă, iar fuziunea firmelor comerciale, a corporațiilor și a micilor firme este un demers înțelept. Dar ele pot cu greu face față atâta vreme cât trebuie să finanțeze imperiul”.

Sursa foto: Facebook / Viktor Orban

sursa: economedia.ro


Daca ti-a placut, distribuie acum!
Alte articole care te-ar putea interesa...
LEAVE A COMMENT

×

Dă-ne un like pe Facebook

Facebook
error: Continutul este protejat!
Închide
Închide