Financial Times scrie într-un reportaj dedicat problemei urșilor din România despre faptul că Guvernul de la București ar trebui să majoreze cotele de vânătoare și să caute soluții pentru protejarea cetățenilor.

Conform Financial Times, Executivul se confruntă cu apeluri tot mai numeroase pentru cote de vânătoare mai mari pentru a proteja proprietatea și animalele de cei 8.000 de urși sălbatici care trăiesc în pădurile românești.

Urșii care sparg case

La o zi după ce s-a întors în București de la casa sa de vacanță din Predeal, medicul Felix Popescu a primit un telefon în care era anunțat că proprietatea sa fusese spartă, iar suspectul era un urs brun.

Chirurgul în vârstă de 49 de ani a declarat că „acest urs nu a venit doar pentru frigiderul meu, ci a vizitat fiecare cameră din casă”, provocând pagube de aproximativ 10.000 de euro.

În goana după produse zaharoase, Popescu crede că ursul a spart aproximativ 20 de sticle de alcool și că a băut lichidul de pe jos, printre cioburi.

„A băut tot, m-a lăsat fără vodcă, fără whisky, fără șampanie. S-a simțit foarte bine în casa mea”, a spus Popescu.

Incidentul din iunie nu a fost unul izolat. Cei aproximativ 8.000 de urși bruni care trăiesc în România, țară în care ese află cea mai mare populație de urși bruni din Europa, sunt renumiți pentru că scormonesc prin coșuri de gunoi, urmăresc schiorii pe pârtii și pătrund prin efracție în locuințele oamenilor.

Pe măsură ce relația românilor cu acest mamifer de mari dimensiuni, o specie protejată de legislația UE, devine din ce în ce mai tensionată, unii solicită cote de vânătoare mai mari pentru a le fi protejate proprietățile și animalele.

„Sunt prea mulți urși în acest moment și sunt periculoși. Nu au suficient spațiu”, a spus Popescu.

Peste 150 de persoane au fost atacate de urși, în ultimii șapte ani

Întâlnirile cu urșii pot fi mortale. În ultimii șapte ani, 14 persoane au fost ucise și 154 atacate de urși, potrivit Ministerului Mediului.

Atacurile asupra proprietății, cum ar fi casa de vacanță a lui Popescu, au loc mai frecvent decât interacțiunile directe cu oamenii.

În ultimii doi ani, statul român a plătit aproximativ 2,5 milioane de euro sub formă de despăgubiri pentru pagubele provocate de urși, a precizat Ministerul.

Urșii gunoieri

Într-o seară ploioasă de iulie, în stațiunea montană Predeal, Laura Niculescu monitoriza activitatea „urșilor gunoieri” din oraș.

În ultimii cinci ani, ea a filmat animalele de pe Valea Prahovei care scormonesc printre deșeuri și pătrund în casele oamenilor.

Patru urși au apărut pe străzile din Predeal și alți patru au fost văzuți în pădurile din jur. În acea seară, ofițerii de poliție care încercau să localizeze un urs care se plimba pe străzi au declarat că au primit o sesizare de urs o dată la o oră.

„Nu avem echipe speciale pentru a gestiona această situație”, a spus Niculescu.

Ea a declarat că o rezervație similară cu cea din parcul național Abruzzo din Italia, unde „oamenii plătesc pentru a vizita și a vedea urșii”, ar rezolva această problemă. Ea spune însă că, în România, „interesul nu este de a face bani, ci de a-i ucide”.

Serviciile de urgență din România au emis peste 4.000 de alerte prin SMS despre urșii care ajung în orașe, între 2021 și mai 2023.

Unii experți consideră că oamenii, mai degrabă decât urșii, sunt cei care își schimbă comportamentul.

„Urșii sunt singura specie sălbatică din România pentru care poți spera să obții despăgubiri dacă ai pagube, așa că, bineînțeles, oamenii vor încerca să abuzeze de acest lucru. Ceea ce este cert este că daunele și conflictele au primit cu siguranță mult mai multă atenție din partea mass-media”, a declarat Csaba Domokos, expert în conservarea naturii la ONG Milvus Group.

Autoritățile au încercat diferite abordări de-a lungul anilor

În perioada comunistă, vânătoarea de urși a fost una dintre distracțiile preferate ale dictatorului Nicolae Ceaușescu și ale anturajului său. Urșii mari erau adesea prinși în cuști și apoi eliberați pentru ca el să tragă.

În 2007, când România a aderat la UE, urșii au devenit o specie protejată în conformitate cu legislația UE, deși Guvernul a încălcat directiva, continuând să emită cote de vânătoare pentru a ucide câteva sute de exemplare pe an.

În 2016, vânătoarea de urși ca trofeu a fost complet interzisă. Dar, doar un an mai târziu, a fost introdus un sistem de derogare, în cadrul căruia Guvernul emite „permise de intervenție” care permit vânătorilor să ucidă „urșii problematici”.

Criticii susțin că aceste cote sunt o stratagemă pentru a ocoli interdicția de vânătoare, deoarece permisele sunt adesea comercializate vânătorilor de trofee.

În iunie, în ultima sa zi în funcție, ministrul mediului Tánczos Barna a semnat un decret care permitea uciderea a 481 de urși în acest an, de peste trei ori mai mult decât în 2022.

Noul ministru al mediului din România, Mircea Fechet, vizează o cotă mai modestă, de 220 de urși în acest an, în conformitate cu avizul Academiei Române, organismul științific suprem al țării. El a descris problema urșilor ca fiind una „pierdută-pierdută“: indiferent de decizia sa, fie îi va supăra pe ecologiști, fie pe vânători.

„Avem multe conflicte între urși și populațiile civile în ultima vreme și mă tem că s-ar putea întâmpla ceva cu adevărat teribil”, a spus Fechet.